Ministerul Sanatatii

Laboratoarele Medicale

2005

“Ghid national de biosiguranta pentru laboratoarele medicale” reprezinta traducerea si adaptarea in limba

romana a lucrarii “Laboratory biosafety manual” – editia a III-a, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Geneva,

2004, completata cu “Clasiﬁcarea agentilor biologici” care reprezinta traducerea Anexei III a Directivei

2000/54 a Parlamentului European si Consiliului din data de 18 Septembrie 2000, referitoare la protejarea

lucratorilor impotriva riscurilor presupuse de expunerea la agenti biologici la locul de munca.

Responsabilitatea pentru editia in limba romana revine grupului de lucru.

Lucrarea in limba romana a fost realizata cu asistenta tehnica din partea Uniunii Europene prin urmatoarele

proiecte Phare:

RO-2002/000-586.04.11.01 “Restructurarea Retelei de Centre Regionale HIV/SIDA cu

scopul de a imbunatati activitatile de prevenire si accesul la ingrijiri al persoanelor infectate HIV”

RO 0107.14 “Cresterea eﬁcientei sistemului romanesc de supraveghere epidemiologica

si control ale bolilor transmisibile”

Grup de lucru (in ordine alfabetica)

Daniela Badescu – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie

« Cantacuzino »

Dana Brehar Cioﬂec – Institutul de Sanatate Publica Timisoara

Dan Butur – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie

« Cantacuzino »

Andrei Aubert-Combiescu – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si

Imunologie « Cantacuzino »

Elena Crucerescu – Institutul de Sanatate Publica Iasi

Lenuta Filipas – Directia de Sanatate Publica Dolj

Silvia Filipiuc – Directia de Sanatate Publica Suceava

Maria Hancu – Directia de Sanatate Publica Galati

Carmen Hura – Institutul de Sanatate Publica Iasi

Luminita Smaranda Iancu – Institutul de Sanatate Publica Iasi

Gabriel Ionescu – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie

« Cantacuzino »

Stefan Maximencu – Institutul de Sanatate Publica Cluj

Mihaela Mihailov – Directia de Sanatate Publica Bacau

Eugenia Negut – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie

« Cantacuzino »

Daniela Pitigoi – Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti

Elena Schiopu – Directia de Sanatate Publica Sibiu

Mariana Solomon – Directia de Sanatate Publica Hunedoara

Ecaterina Texe – Directia de Sanatate Publica Bihor

Olivia Vizitiu – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie

« Cantacuzino »

Coordonatorul editiei: Gabriel Ionescu

Alese multumiri coordonatorilor de proiecte: Marc Lejars, Rob Stevens, Barbara Pearcy

Ghid national de biosiguranta pentru laboratoarele medicale

Isbn 973-99-893-7-3

Tiparit in 700 exemplare

Laboratoarele Medicale

2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Ghid national de biosiguranta pentru laboratoarele medicale

Editia a I-a, Bucuresti, Editura Medicala 2006

Coordonatorul editiei: Gabriel Ionescu

format: 210x297mm, coperta laminata, 166 pagini, 700 exemplare

Isbn 973-99-893-7-3

Traducere dupa “Laboratory biosafety manual” – editia a III-a,

Organizatia Mondiala a Sanatatii, Geneva, 2004,

Cuvant inainte la editia in limba romana

Ghidul national de biosiguranta pentru laboratoarele medicale este traducerea in limba

romana a celei de a treia editii a publicatiei OMS “Laboratory Biosafety Manual” aparute in anul 2004,

completata cu unele prevederi continute in Directiva Comisiei Europeene nr. 2000/54. Realizarea si

tiparirea acestui ghid a facut parte din obiectivele a doua proiecte desfasurate sub egida Ministerului

Sanatatii si ﬁnantate din programul PHARE si anume:

RO-2002/000-586.04.11.01 “Restructurarea Retelei de Centre Regionale HIV/SIDA cu scopul

de a imbunatati activitatile de prevenire si accesul la ingrijiri al persoanelor infectate HIV” si

RO 0107.14 “Cresterea eﬁcientei sistemului romanesc de supraveghere epidemiologica si

control ale bolilor transmisibile”.

Dat ﬁind ca prezentul ghid a fost redactat sub egida Ministerului Sanatatii, cu contributia unor

specialisti care lucreaza in laboratoare de diagnostic si sanatate publica din domeniul medicinii umane,

el se doreste in primul rand un indreptar pentru aceasta categorie de institutii. Mentionam totusi ca

riscurile de accidente care cad sub incidenta preocuparilor de biosiguranta si biosecuritate se intalnesc

si in laboratoarele din domeniul veterinar, ﬁtosanitar, din laboratoarele care controleaza eﬁcacitatea

substantelor bactericide si bacteriostatice si, in unele situatii, in laboratoarele care fac controlul apei si

alimentelor etc.

Reamintim ca in anul 1996 a aparut, ca un numar special al revistei “Studii si cercetari de

Virusologie”, un “Manual pentru Bioprotectie in Laborator”, care continea traducerea in limba romana

a celei de a doua editii a aceluiasi manual publicat de OMS in anul 1993. Aceasta publicatie a avut la acea

vreme un rol important de informare si documentare a specialistilor din tara noastra asupra problematicii

respective, intr-un moment in care lipseau aproape cu desavarsire texte romanesti in materie.

Aparitia acestei noi editii, aduse la zi, se impunea avand in vedere ca in prezent toate laboratoarele

care manipuleaza microorganisme potential patogene nu pot ﬁ autorizate daca nu poseda si nu aplica

manuale proprii de biosiguranta, pentru a caror elaborare prezentul ghid este practic indispensabil.

Problema terminologiei romanesti in acest domeniu a constituit o diﬁcultate majora intampinata

de toti specialistii care au tradus si adaptat textele respective. Autorii versiunii de fata s-au straduit sa

adopte si sa contribuie la incetatenirea unor termeni care sa corespunda cat mai ﬁdel ca inteles cu

cei utilizati la ora actuala in documentatia internationala, evitand in masura posibilului introducerea de

neologisme inca neintrate in limba romana curenta.

Este insa evident ca in orice disciplina tehnica exista in toate limbile un „jargon” adoptat prin

consens de toti specialistii. De acest lucru au fost constienti si traducatorii respectivi, care au convenit

asupra unor termeni tehnici care sa ﬁe cat mai apropiati de sensul curent al termenului respectiv in limba

romana, dar care sa insemne acelasi lucru cu cei din textul englez de origine. In cele ce urmeaza ne vom

opri asupra catorva exemple mai relevante in aceasta privinta.

Lucrarea a fost denumita „Ghid” si nu „Manual”, intrucat aceasta lucrare este gandita sa serveasca

drept indrumar pentru ca institutiile in care functioneaza laboratoare biomedicale sa isi alcatuiasca

propriile lor „Manuale de biosiguranta”.

S-au adoptat termenii „Biosiguranta” si, respectiv, „Biosecuritate” pentru traducerea termenilor

anglo-saxoni „Biosafety” si, respectiv, „Biosecurity”, renuntandu-se la termenul „Bioprotectie” utilizat in

textele anterioare. Motivul este ca, prin consens international, termenul „Bioprotection” are o sfera mai

larga de cuprindere. Alegerea de mai sus s-a facut chiar daca in limbajul curent termenii de siguranta si

securitate sunt cvasi-sinonimi in limba romana. Termenii respectivi sunt deﬁniti adecvat la locul potrivit in

text; mentionam aici ca „biosiguranta” se refera la prevenirea accidentelor iar „biosecuritatea” la prevenirea

incidentelor generate de utilizarea cu rea intentie a unor agenti infectiosi.

Aceasta diferentiere a aparut in ultima editie a manualului OMS, ﬁind generata de evolutia

evenimentelor din societatea umana in ultimul deceniu, care au impus atentiei omenirii problema riscurilor

bioteroriste.

O diﬁcultate deosebita a fost intalnita pentru traducerea ﬁdela si corecta in limba romana a

termenului anglo-saxon „Containment” (tradus in textele franceze de specialitate prin „Conﬁnement”).

Initial, acest termen fusese tradus prin „interdictie” (vezi „Manualul pentru bioprotectie in laborator” publicat

in 1996 in revista „Studii si Cercetari de Virusologie”). Au mai fost de asemenea avute in vedere ca variante

posibile termeni ca „ingradire”, „restrictie”, „izolare”, dar s-a considerat ca nici unul nu acopera integral

sensul in care este folosit termenul de „containment” (respectiv „conﬁnement”) in textele de specialitate

pentru a indica „pastrarea, manipularea si transportul in conditii de securitate pentru lucratori si pentru

mediul inconjurator a microorganismelor cu risc patogen”. Am convenit prin consens sa adoptam in acest

scop termenul de „securizare” (respectiv adjectivul „securizat”) pentru a evita utilizarea unor locutiuni mai

mult sau mai putin lungi.

A fost preferat termenul de „hota” de lucru, respectiv „hota de siguranta biologica” sau „hota de

protectie chimica” pentru traducerea termenului anglo-saxon „cabinet” (v. „biological safety cabinet”) in

locul variantelor „incinta” sau „nisa” utilizate in alte texte, considerand ca „hota” a intrat mai degraba in

limba romana cu intelesul cel mai apropiat de cel desemnat de englezescul „cabinet” folosit in acest

context.

Suntem convinsi ca s-ar ﬁ putut gasi in numeroase locuri din „Ghid” formulari mai potrivite si

asteptam sugestiile cititorilor pentru a ameliora textul in vederea publicarii unor editii viitoare. Aceste sugestii

si critici pot ﬁ adresate Dr. Gabriel Ionescu, I.N.C.D.M.I. „Cantacuzino”, Splaiul Independentei 103, Bucuresti,

fax 021 3184414, email: gionescu@cantacuzino.ro.

Consideram ca datele cuprinse in „Ghidul de biosiguranta” ar trebui sa faca parte si ele, ca si

cele din cadrul capitolului mare al demersului de calitate, din curricula formarii profesionale a cadrelor

superioare, medii si ajutatoare care se dedica lucrului in laboratoare biomedicale. Bineinteles ca aceste

notiuni vor trebui prezentate, improspatate si actualizate cu ocazia instructajelor initiale si a celor periodice

din cadrul ﬁecarui laborator.

Pornind de la toate considerentele de mai sus, consideram ca Ghidul national de biosiguranta

pentru laboratoarele medicale va constitui un indreptar indispensabil pentru activitatea tuturor

laboratoarelor biomedicale din Romania.

Prof. Dr. Andrei Aubert-Combiescu

Prof. Dr. Marian Negut

Cuvant inainte

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a recunoscut de mult timp ca siguranta si, in particular,

siguranta biologica reprezinta probleme importante pe plan international. OMS a publicat prima editie

a “Manualului de biosiguranta in laborator” in anul 1993. Acest manual a incurajat statele sa accepte

si sa implementeze notiunile de baza privind siguranta biologica si sa elaboreze coduri nationale de

practica pentru manipularea in conditii de siguranta a microorganismelor patogene in laboratoarele aﬂate

pe teritoriile lor. Din anul 1983, multe tari au urmat indrumarile din acest manual pentru a elabora astfel

de coduri de practica. A doua editie a manualului a fost publicata in 1993.

OMS continua sa detina un rol coordonator in probleme legate de biosiguranta la nivel international

prin aceasta a III-a editie a manualului in care sunt abordate siguranta si securitatea biologica cu care ne

confruntam in acest mileniu.

Cea de-a III-a editie subliniaza importanta responsabilitatii personale. Au fost adaugate noi capitole

privind evaluarea riscului, utilizarea in siguranta a tehnologiei ADN recombinant si transportul materialelor

infectioase. Recentele evenimente pe plan mondial au dezvaluit noi amenintari pentru sanatatea publica

prin utilizarea rau intentionata si eliberarea in mediul inconjurator de agenti microbieni si toxine. De aceea,

cea de-a III-a editie introduce conceptele privind biosecuritatea – protejarea materialului microbiologic

impotriva furtului, pierderii sau al diversiunii, care pot conduce la utilizarea neadecvata a acestor agenti

si la afectarea sanatatii publice. Aceasta editie include si informatii privind siguranta cuprinse in publicatia

OMS din 1997 “Siguranta in laboratoarele din unitatile sanitare” (1).

A III-a editie a Manualului OMS de biosiguranta in laborator constituie un pretios material de

referinta si un ghid pentru natiunile care sunt constiente de necesitatea de a elabora si stabili coduri

nationale de practica pentru securizarea materialului microbiologic, asigurand in plus disponibilitatea

acestuia pentru scopuri clinice, de cercetare si epidemiologice.

Dr. A. Asamoa-Baah

Assistant Director-General

Communicable Diseases

World Health Organization

Geneva, Switzerland

III

Multumiri

Elaborarea acestei a III-a editii a “Manualului de biosiguranta in laborator” a fost posibila prin contributia

deosebita a urmatorilor :

Dr W. Emmett Barkley, Howard Hughes Medical Institute, Chevy Chase, MD, USA

Dr Murray L. Cohen, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, USA (pensionat)

Dr Ingegerd Kallings, Swedish Institute of Infectious Disease Control, Stockholm, Sweden

Ms Mary Ellen Kennedy, Consultant in Biosafety, Ashton, Ontario, Canada

Ms Margery Kennett, Victorian Infectious Diseases Reference Laboratory, North Melbourne, Australia

(pensionat)

Dr Richard Knudsen, Ofﬁce of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta,

Ga, Usa

Dr Nicoletta Previsani, Biosafety programme, World Health Organization, Geneva, Switzerland

Dr Jonathan Richmond, Ofﬁce of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta,

GA, USA (pensionat)

Dr Syed A. Sattar, Faculty of Medicine, University of Ottawa, Ottawa, Ontario, Canada

Dr Deborah E. Wilson, Division of Occupational Health and Safety, Ofﬁce of Research Services, National

Institutes of Health, Department of Health and Human Services, Washington, DC, USA

Dr Riccardo Wittek, Institute of Animal Biology, University of Lausanne, Lausanne, Switzerland

Asistenta urmatorilor specialisti este, de asemenea, apreciata:

Ms Maureen Best, Ofﬁce of Laboratory Security, Health Canada, Ottawa, Canada

Dr Mike Catton, Victorian Infectious Diseases Reference Laboratory, North Melbourne, Australia

Dr Shanna Nesby, Ofﬁce of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA,

USA

Dr Stefan Wagener, Canadian Science Centre for Human and Animal Health, Winnipeg, Canada

Autorii si referentii doresc sa multumeasca, de asemenea, pentru contributiile originale ale numerosilor

specialisti a caror munca a fost inclusa in prima si a doua editie a “Manualului de biosiguranta in laborator”

precum si in publicatia “Siguranta in laboratoarele din unitatile de ingrijire a sanatatii”, OMS, 1997.

Cuprins

Cuvant inainte la editia in limba romana I

Cuvant inainte III

Multumiri IV

Cuprins V

1. Principii generale 1
2. Evaluarea riscului microbiologic 5
3. Laboratoarele de baza – Nivelele de Biosiguranta 1 si 2 7
4. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguranta 3 17
5. Laboratorul inalt securizat – Nivelul de Biosiguranta 4 21
6. Biobazele 25
7. Recomandari pentru caliﬁcarea laboratorului/facilitatilor acestuia 31
8. Recomandari pentru certiﬁcarea laboratorului/facilitatilor acestuia 33
9. Conceptul de biosecuritate in laborator 45
10. Hotele de siguranta biologica 47
11. Echipamente de siguranta 57
12. Practici microbiologice corecte. Tehnici de laborator 63
13. Planuri pentru interventii in caz de accidente si masuri de urgenta 71
14. Dezinfectia si sterilizarea 75
15. Notiuni introductive privind transportul materialelor infectioase 85
16. Biosiguranta si tehnologia ADN recombinant 89
17. Substante chimice periculoase 93
18. Pericole aditionale in laborator 97
19. Responsabilul cu biosiguranta si comitetul de biosiguranta 103
20. Reguli de siguranta pentru personalul auxiliar 105
21. Programele de instruire 107
22. Lista-chestionar 109

Anexa 6 – Clasiﬁcarea Agentilor Biologici 151

Bibliograﬁe 163

1. Principii Generale

Introducere

Prezentul ghid se refera la pericolul infectios implicat de manipularea diferitelor microorganisme,

luand in considerare grupurile de risc carora le apartin (Grupurile de Risc OMS 1, 2, 3 si 4, vezi Anexa 6).

Aceasta clasiﬁcare a grupurilor de risc este valabila doar pentru activitatea de laborator. Tabelul 1

descrie grupurile de risc.

Tabel 1. Clasiﬁcarea microorganismelor infectioase pe grupuri de risc

Grup de risc 1 (risc infectios individual sau comunitar scazut sau absent)

Microorganisme cu probabilitate minima de a provoca imbolnavire la om sau animal

Grup de risc 2 (risc individual moderat, risc comunitar scazut)

Agenti patogeni care pot provoca imbolnavire la om sau animal, dar este putin probabil sa reprezinte

un pericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, fauna sau mediu. Expunerile in laborator

pot cauza infectii severe dar pentru care exista tratament eﬁcace si masuri proﬁlactice, iar riscul de

raspandire al infectiei este limitat.

Grup de risc 3 (risc individual ridicat, risc comunitar scazut)

Agenti patogeni care in mod obisnuit provoaca imbolnavire severa la om sau animal, dar, de regula,

nu se raspandesc de la un individ infectat la altul. Exista tratament eﬁcace si masuri proﬁlactice.

Grup de risc 4 (risc individual si comunitar ridicat)

Agenti patogeni care provoaca, de regula, imbolnavire severa la om sau animal si care se pot

transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exista, in general, tratament eﬁcace

si masuri proﬁlactice.

Din punctul de vedere al biosigurantei, laboratoarele se clasiﬁca astfel :

de baza – Nivel de biosiguranta 1

de baza – Nivel de biosiguranta 2

securizat – Nivel de biosiguranta 3

inalt securizat – Nivel de biosiguranta 4

Aceasta clasiﬁcare are la baza un complex de caracteristici ce se refera la proiectarea si constructia

laboratorului, nivelul de securizare, dotarea cu echipamente, practicile si procedurile operationale pe care

le implica manipularea microorganismelor din diferite grupuri de risc. Fara a ﬁ exhaustiv, Tabelul 2 prezinta

corespondenta dintre grupul de risc in care se incadreaza microorganismul si nivelul de biosiguranta al

laboratorului in care acesta se manipuleaza.

1. Principii generale

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Tabel 2. Relatia dintre grupurile de risc si nivelele de biosiguranta

Grup de Nivel de Echipamente de

Tip de laborator Practici de laborator

risc biosiguranta protectie

De baza – Nivel de Invatamant, Nici un fel; suprafata

1 GMT

biosiguranta 1 cercetare de lucru deschisa

GMT plus Suprafata de lucru

Servicii de asistenta

De baza – Nivel de imbracaminte de deschisa plus HSB

2 primara; diagnostic,

biosiguranta 2 protectie si semn de pentru producerea

cercetare

pericol biologic eventuala de aerosoli

Similar cu nivelul 2 HSB si/sau alte

Securizat – Servicii speciale plus imbracaminte dispozitive primare

3 Nivel de de diagnostic, speciala, acces pentru toate

biosiguranta 3 cercetare controlat, ﬂux de aer activitatile

directionat

HSB clasa a III-a sau

Similar cu nivelul 3 costum cu presiune

Inalt securizat plus intrare etansa, pozitiva combinat cu

Unitati pentru agenti

4 – Nivel de dus la iesire, HSB clasa a II-a,

patogeni periculosi

biosiguranta 4 eliminare speciala a autoclav cu doua cai

deseurilor de acces (transmural),

aer ﬁltrat

GMT = Good Microbiological Techniques (practici microbiologice corecte)

HSB = Hota de siguranta biologica

OMS recomanda elaborarea la nivel national sau regional a unei clasiﬁcari a microorganismelor,

pe baza grupurilor de risc, luand in considerare urmatoarele :

inﬂuentate de nivelul de imunitate al populatiei, densitatea si mobilitatea populatiei gazda,

prezenta vectorilor si de nivelul de igiena a mediului.

prin imunizare activa (vaccinare) sau pasiva (administrare de antiseruri / imunoglobuline

controlul rezervorului animal sau al vectorilor reprezentati de artropode.

vaccinarile postexpunere, folosirea de antibiotice, antivirale si agenti chimioterapici, luand in

considerare si posibilitatea emergentei de tulpini rezistente la acestea.

In Anexa 6 este prezentata clasiﬁcarea agentilor biologici conform Anexei III a Directivei 2000/54/

CE a Parlamentului European si Consiliului, din data de 18 Septembrie 2000, referitoare la protejarea

lucratorilor impotriva riscurilor pe care le implica expunerea la agenti biologici la locul de munca.

Desemnarea nivelului de biosiguranta pentru lucrul in laborator trebuie sa se bazeze pe evaluarea

riscului. Pentru stabilirea nivelului corect de biosiguranta, evaluarea va lua in considerare grupul

1. Patogenicitatea microorganismului.
2. Modul de transmitere si tipul de gazda caracteristice microorganismului, elemente ce pot ﬁ
3. Posibilitatile locale de aplicare a unor masuri preventive eﬁcace. Acestea pot include : proﬁlaxia
speciﬁce); aplicarea de masuri sanitare, ca de exemplu cele privind igiena alimentelor si a apei;
4. Posibilitatile de administrare a unor tratamente eﬁcace. Acestea pot include: imunizarea pasiva,

1. Principii Generale

de risc caruia ii apartine microorganismul, dar si alti factori ce pot interveni. Pentru exempliﬁcare, un

microorganism apartinand grupului de risc 2 necesita in general localuri si utilitati, echipamente, practici

si proceduri pentru desfasurarea in siguranta a activitatilor caracteristice Nivelului de biosiguranta 2. Daca

totusi anumite experimente sunt generatoare de aerosoli in concentratii mari, Nivelul de biosiguranta 3

este mai indicat, asigurand un grad superior de limitare a aerosolilor la spatiul de lucru al laboratorului.

Aprecierea nivelului de biosiguranta necesar desfasurarii unei anumite activitati este ghidata de judecata

profesionala bazata pe evaluarea riscului, si nu doar pe desemnarea mecanica a unui nivel de biosiguranta

a laboratorului dupa grupul de risc caruia ii apartine microorganismul patogen care urmeaza a ﬁ manipulat

(vezi Capitolul 2).

Tabelul 3 prezinta principalele cerinte pentru ﬁecare nivel de biosiguranta.

Tabel 3. Rezumat al cerintelor nivelelor de biosiguranta

Nivel de biosiguranta

1 2 3 4

Izolarea(a) laboratorului Nu Nu Da Da

Incapere etansabila pentru decontaminare Nu Nu Da Da

Ventilatia:

ﬂux de aer directionat spre interior Nu De dorit Da Da

sistem de ventilatie controlat Nu De dorit Da Da

evacuarea aerului prin ﬁltre HEPA Nu Nu Da / Nu(b) Da

Intrare cu usa dubla Nu Nu Da Da

Sas (c) Nu Nu Nu Da

Sas cu dus Nu Nu Nu Da

Anticamera Nu Nu Da Da

Anticamera cu dus Nu Nu Da / Nu(d) Nu

Tratarea eﬂuentilor Nu Nu Da / Nu(d) Da

Autoclav:

in institutie/cladire Da Da Da Da

in laborator Nu Nu De dorit Da

cu acces dublu (transmural) Nu Nu De dorit Da

Hote de siguranta biologica: Nu De dorit Da Da

Capacitate de monitorizare a sigurantei Nu Nu De dorit Da

personalului (e)

(a) Izolarea ﬁzica si functionala a laboratorului de circulatia generala a personalului.

(b) Depinde de locul de evacuare (vezi Capitolul 4).

(de exemplu cu presiuni diferite), pentru a controla ﬂuxul de aer intre acestea. Un sas poate ﬁ

proiectat si utilizat, ﬁe pentru personal, ﬁe pentru materiale sau probe.

(d) Depinde de agentii microbieni manipulati in laborator.

(e) De exemplu, fereastra de vizualizare, sistem de supraveghere video, doua cai de comunicare

In consecinta, stabilirea nivelului de biosiguranta ia in consideratie microorganismul (agentul

patogen) folosit, facilitatile disponibile, echipamentele si procedurile necesare desfasurarii activitatii de

laborator in conditii de siguranta.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

2. Evaluarea Riscului Microbiologic

Coloana vertebrala a practicilor de biosiguranta este evaluarea riscului. Desi exista o multitudine

de instrumente destinate a ajuta evaluarea riscului pentru o procedura sau pentru un experiment, cel mai

important component este reprezentat de evaluarea (judecata) profesionala. Evaluarea riscului ar trebui

realizata de catre specialistii cei mai familiarizati cu caracteristicile speciﬁce ale microorganismelor ce vor

ﬁ utilizate, cu procedurile si echipamentele, cu animalele ce pot ﬁ folosite ca model si cu echipamentele si

facilitatile disponibile pentru o manipulare securizata. Seful laboratorului sau investigatorul principal sunt

raspunzatori pentru evaluarea adecvata si la timp, precum si pentru conlucrarea stransa cu colectivul

de protectia muncii si personalul de biosiguranta in vederea asigurarii echipamentului si facilitatilor

necesare desfasurarii activitatii pentru care s-a facut evaluarea. Dupa evaluarea initiala a riscului, acesta

se reevalueaza periodic si se revizuieste daca se considera necesar, luand in considerare acumularea de

noi date corelate cu problema gradului de risc si informatiile din literatura de specialitate.

Unul din cele mai utile instrumente pentru evaluarea riscului microbiologic este listarea grupurilor

de risc pentru agentii microbiologici (vezi Capitolul 1). Simpla referire la grupurile de risc pentru un anumit

agent microbian este insuﬁcienta pentru evaluarea riscului. Alti factori ce vor trebui luati in considerare

sunt urmatorii:

ingerare)

(profesionale) sau raportari de cazuri clinice

susceptibile sau poate modiﬁca sensibilitatea acestuia la terapiile considerate eﬁcace

Pe baza informatiilor obtinute prin evaluarea riscului, se stabileste nivelul de siguranta biologica

necesar desfasurarii activitatii planiﬁcate, se selecteaza echipamentul corespunzator protectiei

personalului si procedurile operationale standard (POS) ce vor include aspecte de siguranta a muncii, cu

scopul desfasurarii activitatii in modul cel mai sigur posibil.

2. Evaluarea riscului microbiologic
1. Patogenitatea agentului infectios si doza infectanta
2. Consecintele posibile ale expunerii
3. Calea naturala de infectare
4. Alte cai de transmitere, rezultate in urma manipularii in laborator (parenterala, aeriana,
5. Stabilitatea agentului infectios in mediul extern
6. Concentratia agentului infectios si volumul de material concentrat ce se manipuleaza
7. Disponibilitatea unei gazde adecvate/susceptibile (umane sau animale)
8. Informatii disponibile din studii pe animale, raportari privind infectii dobandite in laborator
9. Intentia de a utiliza anumite tehnici in laborator (ultrasonarea, aerosolizarea, centrifugarea, etc)
10. Orice manipulare genetica a microorganismului care poate duce la extinderea gamei de gazde
11. Accesul efectiv la masuri proﬁlactice sau terapeutice eﬁcace.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Probe despre care exista informatii limitate

Procedurile de evaluare a riscului descrise mai sus se aplica cu succes atunci cand dispunem

de suﬁciente informatii. Sunt insa situatii cand informatiile existente sunt insuﬁciente pentru a permite o

evaluare corecta a riscului, cum este cazul probelor clinice sau al celor epidemiologice colectate pe teren.

In aceste situatii este prudent sa se adopte o atitudine precauta in manipularea probelor.

(manusi, halate, protectie oculara), ori de cate ori probele provin de la pacienti.

minima pentru manipularea probelor.

internationale.

Anumite informatii pot ﬁ de mare ajutor pentru a usura determinarea riscului de manipulare a

acestor probe :

date privind investigarea focarului)

In cazul unor episoade epidemice de origine necunoscuta, se pot elabora ad hoc ghiduri adecvate,

care sa ﬁe difuzate/publicate de autoritatile nationale competente si/sau OMS prin World Wide Web (asa

cum s-a procedat in anul 2003, in conditiile emergentei sindromului respirator acut sever (SARS)), ghiduri

care sa indice modalitatea de transport a probelor si nivelul de biosiguranta ce se impune in procesul de

analiza a acestora.

Evaluarea riscului si microorganismele modiﬁcate genetic

O discutie detaliata privind evaluarea riscului in cazul microorganismelor modiﬁcate genetic

(genetically modiﬁed organisms = GMOs) este prezentat in Capitolul 16.

1. Precautiile standard (3) trebuie respectate intotdeauna si se vor folosi barierele de protectie
2. Aplicarea practicilor si procedurilor pentru Nivelul de biosiguranta 2 trebuie sa reprezinte cerinta
3. Transportul probelor trebuie sa respecte regulile si reglementarile nationale si/sau
1. Datele medicale privind pacientul
2. Datele epidemiologice (date de morbiditate si mortalitate, calea de transmitere suspectata, alte
3. Informatii privind originea geograﬁca a probei.

3. Laboratoarele De Baza – Nivelele De Biosiguranta 1 Si 2

Nivelele de Biosiguranta 1 si 2

Acest ghid prezinta cerintele minime pentru laboratoare clasiﬁcate pe toate nivelele de

biosiguranta, care manipuleaza microorganisme din Grupurile de risc 1-4. Desi unele precautii pentru

anumite microorganisme din Grupul de risc 1 pot parea mai putin justiﬁcate, se recomanda aplicarea lor

cu scopul insusirii si promovarii practicilor microbiologice corecte.

Toate laboratoarele medicale (de sanatate publica sau de diagnostic clinic in ambulatorii, spitale,

etc) trebuie concepute conform unui Nivel de biosiguranta 2 sau peste. Deoarece nici un laborator nu

are un control complet asupra probelor pe care le primeste, personalul din laborator poate ﬁ expus

la microorganisme din grupuri de risc superioare celor anticipate. Aceasta posibilitate trebuie luata in

considerare cand se elaboreaza planurile si politicile de biosiguranta. De regula, precautiile standard

trebuie adoptate si aplicate intotdeauna.

Regulile pentru laboratoarele de baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2, prezentate in acest manual,

sunt cuprinzatoare si detaliate, ele ﬁind fundamentale pentru toate laboratoarele, indiferent de nivelul de

biosiguranta.

Recomandarile pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguranta 3 si inalt securizate –

Nivel de biosiguranta 4, care urmeaza (Capitolele 4 si 5), constituie de fapt modiﬁcari si suplimentari ale

acestor reguli, destinate lucrului cu agenti patogeni mai periculosi.

3.1. Codul de practici

Acest cod este o lista a celor mai importante practici si proceduri de laborator care stau la baza

practicilor microbiologice corecte (good microbiological techniques = GMT). In multe laboratoare si

programe nationale in care acestea participa, acest cod se poate utiliza pentru elaborarea de reguli si

proceduri scrise pentru efectuarea in siguranta a operatiunilor in laborator.

Fiecare laborator trebuie sa adopte un manual de siguranta sau de operatiuni care sa identiﬁce

pericolele cunoscute sau potentiale precum si procedurile si practicile speciﬁce pentru eliminarea sau

reducerea la minimum a acestor pericole. GMT sunt fundamentale pentru siguranta activitatilor de

laborator. Echipamentul special de laborator este un element suplimentar, care nu va putea insa niciodata

sa inlocuiasca aplicarea procedurilor corecte. Cele mai importante concepte sunt enumerate mai jos.

3.1.1. Accesul

incaperilor unde sunt manipulate microorganisme apartinand grupului de risc 2 sau mai mare.

3. Laboratoarele de baza –
1. Sigla internationala de avertizare si inscriptia «Pericol biologic» (Figura 1) trebuie sa ﬁe aﬁsate pe usile
2. Numai persoanele autorizate vor ﬁ lasate sa intre in zonele de lucru ale laboratorului.
3. Usile laboratorului trebuie sa stea inchise.
4. Copiii nu trebuie autorizati sau lasati sa intre in zonele de lucru ale laboratorului.
5. Accesul in biobaze trebuie sa se faca numai pe baza unei autorizatii speciale.
6. Nu se admite accesul altor animale in afara celor folosite pentru activitatile de laborator

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Figura 1. Sigla de pericol biologic

3.1.2. Protectia individuala a personalului

laborator.

contactul direct sau accidental cu sange, cu alte umori sau ﬂuide ale organismului, cu alte materiale

potential infectioase sau cu animale infectate. Dupa utilizare, manusile se scot aseptic si se spala

mainile.

infectate si inainte de parasirea zonei de lucru a laboratorului.

de cate ori este necesara protectia ochilor si a fetei de stropi, obiecte impactante si surse artiﬁciale de

radiatii ultraviolete.

cantine, camere de oﬁciu, biblioteci, toalete, etc.

de lucru ale laboratorului.

in aceleasi dulapuri cu imbracamintea si incaltamintea de strada.

3.1.3. Procedurile

1. Salopetele de laborator, halatele sau uniformele trebuie purtate tot timpul cat se lucreaza in
2. Manusi corespunzatoare de protectie trebuie purtate in timpul tuturor procedurilor care pot implica
3. Personalul trebuie sa se spele pe maini dupa manipularea materialelor infectioase si a animalelor
4. Ochelarii de protectie, ecranele de protectie faciala sau alte dispozitive de protectie trebuie purtate ori
5. Este interzisa purtarea imbracamintii protectoare de laborator in afara laboratorului, de exemplu in
6. Incaltamintea decupata in partea din fata (sandale) este improprie purtarii in laborator.
7. Consumul de alimente, bauturi, machiajul si manipularea lentilelor de contact sunt interzise in zonele
8. Depozitarea de alimente sau bauturi oriunde in zona de lucru a laboratorului este interzisa.
9. Imbracamintea si incaltamintea de protectie ce a fost utilizata in laborator nu trebuie sa ﬁe depozitata
1. Pipetarea cu gura este strict interzisa.
2. Nici un material nu trebuie dus la gura. Etichetele nu trebuie umectate cu limba inainte de lipire.

3. Laboratoarele De Baza – Nivelele De Biosiguranta 1 Si 2

aerosoli si picaturi.

dispozitivelor de pipetare sau pentru oricare alta manopera ce nu reprezinta injectii parenterale sau

aspirarea de ﬂuide de la animalele de laborator.

responsabilului laboratorului. Se va pastra o evidenta scrisa a acestor accidente si incidente.

canalizare. In functie de riscul evaluat se poate dezvolta un sistem de tratare a acestor lichide.

in laborator, pentru a nu ﬁ contaminate.

3.1.4. Zonele de lucru ale laboratorului

necesare pentru munca desfasurata in laborator.

precum si la sfarsitul zilei de lucru.

sau curatate pentru refolosire.

3.1.5. Managementul biosigurantei

sa asigure elaborarea si adoptarea unui plan de management al biosigurantei si ale unui manual de

siguranta si operatiuni.

instruirea periodica a personalului laboratorului in domeniul sigurantei.

siguranta si operatiuni si sa respecte procedurile si practicile standard. Responsabilul laboratorului

trebuie sa se asigure ca toti membrii personalului si-au insusit aceste reguli. O copie a manualului de

siguranta si operatiuni trebuie sa existe permanent in laborator pentru a putea ﬁ consultata in orice

moment.

supraveghere si tratament, si trebuie tinute evidente medicale adecvate.

3.2. Conceperea structurii si facilitatilor laboratorului

In proiectarea laboratorului si stabilirea efectuarii anumitor activitati in spatiul acestuia, se va

acorda o atentie deosebita situatiilor despre care se stie ca ridica probleme de siguranta. Acestea sunt:

3. Toate procedurile tehnice trebuie efectuate intr-un mod care sa reduca la minimum formarea de
4. Folosirea acelor si seringilor hipodermice trebuie limitata. Ele nu trebuie folosite ca substituente ale
5. Toate stropirile accidentale si expunerile evidente sau posibile cu material infectios trebuie raportate
6. Se va elabora si aplica o procedura scrisa pentru curatarea-inactivarea substantelor varsate.
7. Lichidele contaminate trebuie decontaminate (chimic sau ﬁzic) inaintea evacuarii lor in reteaua de
8. Documentele ce urmeaza a ﬁ scoase din laborator trebuie sa ﬁe protejate pe toata perioada cat se aﬂa
1. In laborator trebuie pastrata curatenia si ordinea, eliminandu-se toate materialele care nu sunt
2. Suprafetele de lucru trebuie decontaminate dupa ﬁecare varsare de materiale potential periculoase
3. Toate materialele contaminate, probele si culturile, trebuie decontaminate inainte de a ﬁ indepartate
4. Ambalarea si transportul trebuie sa respecte reglementarile nationale si/sau internationale in vigoare.
5. Ferestrele ce pot ﬁ deschise trebuie prevazute cu plase/ecrane pentru insecte.
1. Seful de laborator (persoana care poarta in mod direct responsabilitatea laboratorului) are obligatia
2. Responsabilul cu activitatea laboratorului (subordonat sefului laboratorului) trebuie sa asigure
3. Personalul trebuie avertizat asupra pericolelor speciale si are obligatia sa citeasca manualul de
4. Trebuie sa existe un program de dezinsectie si deratizare.
5. Trebuie asigurate, in caz de necesitate, pentru toti membrii personalului, o evaluare medicala adecvata,
1. Formarea de aerosoli
2. Manipularea de volume mari si/sau de concentratii ridicate de microorganisme
3. Supraaglomerarea spatiului de lucru sau acumularea de prea multe echipamente
4. Infestarea cu rozatoare si insecte
5. Accesul neautorizat
6. Circuit de lucru: folosirea anumitor probe sau a unor reactivi speciﬁci.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Exemple de design pentru laboratoare cu Nivel de biosiguranta 1 si 2 sunt prezentate in Figura

2 si, respectiv, 3.

Figura 2. Laborator cu nivel de biosiguranta 1

(prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

3.2.1. Caracteristici de proiectare:

curatenie si intretinere

rezistente la substantele chimice si dezinfectantele folosite uzual in laborator. Pavimentele nu trebuie

sa ﬁe alunecoase.

solventi organici si la caldura.

nedorite trebuie evitate.

trebuie sa ﬁe accesibile pentru curatenie.

astfel aglomerarea acestora pe mesele de lucru si in spatiile libere dintre acestea. Trebuie, de

asemenea, prevazute spatii suplimentare pentru depozitarea pe termen lung, localizate corespunzator

in afara zonelor de lucru.

solventilor, materialelor radioactive, a gazelor comprimate si licheﬁate.

1. Trebuie asigurat un spatiu suﬁcient pentru desfasurarea in siguranta a muncii de laborator si pentru
2. Peretii, tavanele si pavimentele trebuie sa ﬁe netede, usor de curatat, impermeabile la lichide si
3. Suprafata meselor de lucru trebuie sa ﬁe impermeabila la apa, rezistenta la dezinfectante, acizi, baze,
4. Iluminatul trebuie sa ﬁe adecvat pentru desfasurarea tuturor activitatilor. Reﬂexiile si stralucirile
5. Mobilierul de laborator trebuie sa ﬁe rezistent. Spatiile deschise intre si sub mese, hote si echipamente
6. Trebuie prevazute spatii de depozitare adecvate pentru materialele de folosinta imediata, prevenind
7. Trebuie asigurate spatii si facilitati adecvate pentru manipularea si depozitarea in siguranta a

3. Laboratoarele De Baza – Nivelele De Biosiguranta 1 Si 2

Figura 3. Laborator cu nivel de biosiguranta 2

(prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

Procedurile care genereaza aerosoli se executa in Hota de siguranta biologica. Usile

sunt mentinute inchise si marcate cu semne de pericol adecvate. Deseurile potential

contaminate sunt colectate separat de restul deseurilor.

asigurate in afara zonelor de lucru.

preferabil langa usa de iesire.

si, de preferat, sa se inchida singure.

accesibile in imediata apropiere a laboratorului.

prevada dusuri de urgenta si facilitati pentru spalarea ochilor.

ventilatie, care sa asigure un ﬂux de aer directionat spre interior, fara recirculare. Daca nu exista

ventilatie mecanica, ferestrele trebuie sa se poata deschide si trebuie prevazute cu plase impotriva

patrunderii insectelor.

surselor de apa ale laboratorului cu cele de aprovizionare cu apa potabila. Un dispozitiv anti-reﬂux

trebuie sa protejeze sistemul public de aprovizionare cu apa.

8. Spatiile pentru pastrarea imbracamintii si incaltamintei de strada si a obiectelor personale trebuie
9. Spatiile pentru mancat, baut si odihna trebuie asigurate in afara zonelor de lucru.
10. Chiuvete cu apa curenta pentru spalarea mainilor trebuie sa existe in ﬁecare incapere a laboratorului,
11. Usile trebuie sa aiba geamuri sau vizoare, sa ﬁe conforme cu normele de protectie contra incendiilor
12. Pentru Nivelul de biosiguranta 2 trebuie ca un autoclav sau alte mijloace de decontaminare sa ﬁe
13. Sistemele de securitate trebuie sa cuprinda protectia impotriva focului, urgentelor electrice, sa
14. Trebuie sa existe zone sau camere de prim ajutor echipate adecvat si accesibile (vezi Anexa 1).
15. La proiectarea de facilitati noi, trebuie luata in considerare asigurarea de sisteme mecanice de
16. Aprovizionarea cu apa curenta de buna calitate este esentiala. Nu trebuie sa existe interconectari ale

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

situatiile de urgenta care sa faciliteze iesirea din laborator. Un generator de rezerva este de dorit

pentru sustinerea echipamentelor esentiale (incubatoare, hote de biosiguranta, congelatoare, etc.) si

pentru ventilarea custilor cu animale.

ﬁzica si impotriva incendiilor. Usile solide, ferestrele protejate si eliberarea controlata a cheilor de

acces sunt obligatorii. Alte masuri trebuie luate in considerare si aplicate daca este necesar pentru

cresterea sigurantei.

3.3. Echipamentele de laborator

Impreuna cu procedurile si practicile corecte, utilizarea echipamentelor de siguranta contribuie

la reducerea riscului. Acest capitol trateaza principiile de baza legate de echipamentele utilizate in toate

laboratoarele, indiferent de nivelul de biosiguranta. Exigentele legate de echipamentul de laborator pentru

nivelele superioare de biosiguranta sunt tratate in capitolele respective.

Seful de laborator are obligatia ca, dupa consultarea cu responsabilul cu biosiguranta si colectivul

de siguranta, sa asigure ca echipamentul adecvat sa ﬁe procurat si folosit corespunzator. Echipamentul

va ﬁ ales luand in considerare cateva principii generale, de exemplu:

infectios.

ca structura.

decontaminarea si testarea in vederea certiﬁcarii; ori de cate ori este posibil, se va evita utilizarea

sticlariei si a altor materiale casante.

Este util sa se consulte in detaliu documentatia privind performantele si speciﬁcatiile de constructie

ale echipamentelor pentru a dobandi convingerea ca prezinta caracteristicile de siguranta necesare (vezi

Capitolele 10 si 11).

3.3.1. Echipamente esentiale pentru asigurarea biosigurantei

se manipuleaza materiale infectioase; aceste materiale pot ﬁ centrifugate in spatiul deschis

al laboratorului daca se folosesc cupe de centrifuga cu dispozitiv de securizare si daca sunt

introduse si descarcate intr-o hota de biosiguranta

exista risc crescut de infectii aerogene

se folosesc proceduri cu potential ridicat de producere de aerosoli: centrifugarea, mojararea,

sectionarea, agitarea sau mixarea viguroasa, dezintegrarea sonica, deschiderea containerelor

cu material infectios cu presiune interna diferita de presiunea ambianta, inocularea intranazala a

animalelor si recoltarea de tesuturi infectate de la animale si oua, etc.

17. Trebuie sa existe o sursa sigura si adecvata de curent electric si un sistem de iluminare pentru
18. Trebuie sa existe o sursa sigura si adecvata de gaz. Buna intretinere a instalatiei este obligatorie.
19. Laboratoarele si cladirile biobazelor sunt uneori tinta vandalizarilor. Trebuie avute in vedere securitatea
1. Sa ﬁe conceput astfel incat sa previna sau sa limiteze contactul dintre operator si materialul
2. Sa ﬁe confectionat din materiale impermeabile la lichide, rezistente la coroziune si corespunzatoare
3. Sa ﬁe confectionat astfel incat sa nu aiba asperitati, margini ascutite si parti mobile neprotejate.
4. Sa ﬁe proiectat, construit si instalat pentru a facilita operarea simpla si intretinerea, curatarea,
1. Dispozitive de pipetare, pentru a evita pipetarea cu gura. Sunt disponibile diverse modele.
2. Hotele de biosiguranta, ce trebuie folosite ori de cate ori:

3. Laboratoarele De Baza – Nivelele De Biosiguranta 1 Si 2

interiorul hotei de biosiguranta se pot folosi incineratoare electrice pentru anse de transfer.

inainte de a ﬁ introduse in uz. Acestea trebuie recertiﬁcate la intervale regulate de timp, in acord cu

instructiunile producatorului (vezi Capitolul 7).

3.4. Supravegherea starii de sanatate a personalului

Autoritatea angajatoare, prin seful de laborator, este responsabila de asigurarea unei supravegheri

adecvate a starii de sanatate a personalului laboratorului. Obiectivul acestei supravegheri este

monitorizarea starii de sanatate in relatie cu factorul ocupational. Activitatile ce trebuie desfasurate pentru

indeplinirea acestor obiective sunt:

imunodeprimate, din locurile sau activitatile de laborator cu periculozitate crescuta.

3.4.1. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaza microorganisme

la Nivelul de biosiguranta 1

Experienta activitatii in acest tip de laboratoare arata ca, in cazul manipularii microorganismelor la

acest nivel, este improbabila producerea de imbolnaviri ale oamenilor sau de afectiuni ale animalelor cu

importanta sub raport veterinar. Se recomanda, totusi, efectuarea unui control medical inainte de angajare

la tot personalul, cu inregistrarea antecedentelor medicale. Se recomanda raportarea prompta a starilor

de boala sau a accidentelor de laborator, iar intreg personalul trebuie sa ﬁe constient de importanta

respectarii practicilor corecte microbiologice.

3.4.2. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaza microorganisme

la Nivelul de biosiguranta 2

medicale si evaluata starea de sanatate in relatie cu factorul ocupational.

la anumite microorganisme (ex. virusul rubeolic). Precautiile pentru protejarea fatului variaza in functie

de microorganismele la care pot ﬁ expuse viitoarele mame.

3.5. Pregatirea personalului

Erorile umane si tehnica deﬁcitara pot compromite si cele mai bune reguli si bariere de siguranta

menite a proteja personalul laboratorului. Pe de alta parte, un personal constient de exigentele impuse

de regulile de siguranta, bine informat pentru recunoasterea si stapanirea pericolelor din laborator, este

3. Anse de transfer de unica folosinta din plastic. Alternativ, in scopul reducerii producerii de aerosoli, in
4. Tuburi si ﬂacoane cu capace prevazute cu ﬁlet.
5. Autoclave sau alte mijloace folosite pentru decontaminarea materialului infectios.
6. Pipete Pasteur de unica folosinta din plastic, ori de cate ori este posibil, evitand utilizarea celor din sticla.
7. Echipamentele precum autoclavele si hotele de biosiguranta trebuie validate cu metode adecvate
1. Imunizarea activa si pasiva ori de cate ori acest lucru este indicat (vezi Anexa 2).
2. Facilitarea depistarii precoce a infectiilor dobandite in laborator.
3. Excluderea indivizilor cu susceptibilitate crescuta, ca de exemplu femeile insarcinate sau persoanele
4. Asigurarea personalului cu echipamente de protectie si proceduri eﬁcace.
1. Este necesar un control medical inainte de angajare. Ar trebui inregistrate antecedentele personale
2. Inregistrarile privind imbolnavirile si absentele ar trebui pastrate de catre seful laboratorului.
3. Femeile de varsta fertila ar trebui informate cu privire la riscul expunerii fatului prin factor ocupational

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

cheia prevenirii producerii acestor infectii, a incidentelor si accidentelor. In acest scop, instruirea continua

la locul de munca privind masurile de siguranta este esentiala. Un program eﬁcace de siguranta incepe

cu conducerea laboratorului, care trebuie sa se asigure ca practicile si procedurile de siguranta sunt

integrate in instruirea de baza a salariatilor. Instructajul in ceea ce priveste masurile de siguranta trebuie

sa ﬁe parte integranta a instruirii noilor salariati din laborator. Salariatilor trebuie sa li se prezinte codul

de practici si reglementarile locale, inclusiv manualul de siguranta si de operatiuni. Se vor lua masuri

care sa demonstreze ca salariatii le-au citit si inteles, spre exemplu, prin semnatura. Responsabilii

laboratorului joaca un rol cheie in pregatirea personalului in ceea ce priveste tehnicile corecte de laborator.

Responsabilul cu biosiguranta poate sa sprijine procesul de instruire prin punerea la dispozitie a unei

documentatii speciﬁce si a altor mijloace ajutatoare (vezi Capitolul 21).

Instruirea personalului ar trebui sa cuprinda intotdeauna informatii despre metodele sigure in

cazul procedurilor cu risc crescut, cu care intreg personalul laboratorului se intalneste in mod curent si

care implica :

agar, pipetarii, etalarii frotiurilor, deschiderii recipientelor ce contin culturi, recoltarii de probe de sange

/ ser, centrifugarii, etc.

3.6. Manipularea deseurilor

Se considera deseuri toate materialele care se arunca.

In laboratoare, in desfasurarea activitatii cotidiene, decontaminarea deseurilor si eliminarea

ﬁnala a acestora sunt strans legate. Un numar foarte mic de materiale contaminate necesita indepartarea

efectiva din laborator sau distrugerea. Majoritatea sticlariei, instrumentelor si articolelor de imbracaminte

sunt refolosite sau reciclate. Principiul general ce trebuie sa functioneze este ca toate materialele

infectioase vor ﬁ decontaminate, autoclavate sau incinerate in laborator.

Principalele probleme care se pun, inainte de eliminarea oricariu obiect sau material din

laboratoarele ce lucreaza cu microorganisme potential infectioase sau tesuturi de la animale, sunt:

1. Riscul de inhalare (ex. producerea de aerosoli) cu ocazia folosirii anselor, insamantarii placilor cu
2. Riscul de ingerare, cu ocazia manipularii probelor, frotiurilor si culturilor.
3. Riscul de expunere percutana, prin folosirea seringilor si acelor.
4. Muscaturi si zgarieturi in cazul manipularii animalelor.
5. Manipularea sangelui si a altor produse patologice potential periculoase.
6. Decontaminarea si eliminarea materialelor infectioase.
1. Au fost obiectele sau materialele respective eﬁcient decontaminate sau dezinfectate printr-o procedura

Autorizata?

2. Daca nu, au fost ele ambalate intr-un mod autorizat pentru incinerare imediata la fata locului sau

Pentru Transfer Intr-O Alta Locatie Cu Posibilitati De Incinerare?

biologice sau de alt tip, pentru cei care indeplinesc procedurile de eliminare sau care ar putea veni in

3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implica eventual alte pericole aditionale,

Contact Cu Obiectele Eliminate In Afara Perimetrului Respectiv?

3.6.1. Decontaminarea

Autoclavarea cu abur este metoda de electie pentru toate procesele de decontaminare.

Materialele care urmeaza sa ﬁe decontaminate si eliminate vor ﬁ puse in containere adecvate (ex. saci

3. Laboratoarele De Baza – Nivelele De Biosiguranta 1 Si 2

din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indica destinatia continutului acestora pentru autoclavare

si/sau incinerare). Pot ﬁ luate in consideratie si metode alternative doar daca acestea indeparteaza si/sau

omoara microorganismele (pentru mai multe detalii vezi Capitolul 14).

3.6.2. Procedurile de manipulare si eliminare a materialelor contaminate si a deseurilor

Trebuie adoptat un sistem de identiﬁcare si de separare a materialelor infectioase si a containerelor

respective. Vor ﬁ obligatoriu respectate reglementarile nationale si internationale in domeniu. Categoriile

care se includ sunt urmatoarele:

generale sau menajere

de sticla); acestea vor ﬁ intotdeauna colectate in containere rezistente la intepare-taiere, prevazute

cu capace si vor ﬁ tratate ca infectioase.

reciclare.

Obiectele ascutite

Dupa utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, taiate sau detasate din seringile de

unica folosinta. Intregul ansamblu trebuie plasat in containerul pentru obiecte ascutite. Seringile de unica

folosinta, folosite separat sau cu ace, trebuie plasate in containere si incinerate, cu autoclavare prealabila

daca este necesar.

Containerele pentru obiecte ascutite (taietoare-intepatoare) trebuie sa ﬁe rezistente la intepare-

taiere si nu trebuie umplute la capacitatea maxima. Cand sunt umplute pe ¾, aceste containere trebuie

plasate in containere pentru «deseuri infectioase» si incinerate, cu autoclavare prealabila daca practica

laboratorului o necesita. Containerele pentru obiecte taietoare-intepatoare nu trebuie aruncate in mediul

inconjurator.

Materiale contaminate (potential infectioase) destinate autoclavarii si refolosirii

Se interzice curatarea prealabila a oricarui material contaminat (potential infectios) destinat

autoclavarii si refolosirii. Orice curatare sau reparatie trebuie facuta doar dupa autoclavare sau

dezinfectie.

Materiale contaminate (potential infectioase) destinate eliminarii

In afara de obiectele taietoare-intepatoare, care au fost tratate mai sus, toate materialele

contaminate (potential infectioase) trebuie autoclavate in containere etanse, de exemplu saci de plastic

autoclavabil, colorati conform unui cod de culori, inainte de a ﬁ eliminate. Dupa autoclavare, materialul poate

ﬁ plasat in containere de transfer catre incinerator. Daca este posibil, materialele rezultate din activitatile de

asistenta medicala nu trebuie eliminate in mediul extern, la rampele de depozitare a deseurilor, nici dupa

decontaminare. Daca exista un incinerator disponibil la nivelul laboratorului, autoclavarea se poate omite:

deseurile contaminate trebuie plasate in containere speciale (de exemplu, saci cu culori corespunzatoare

unui cod) si transportate direct la incinerator. Containerele de transfer refolosibile trebuie sa nu prezinte

scurgeri si sa aiba capace etanse.

1. Deseurile necontaminate (neinfectioase) care pot ﬁ refolosite, reciclate sau eliminate ca deseuri
2. Obiectele ascutite (taietoare-intepatoare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cutite si cioburi
3. Materialul contaminat destinat decontaminarii prin autoclavare urmata de spalare si refolosire sau
4. Materialul contaminat destinat autoclavarii si eliminarii.
5. Materialul contaminat destinat incinerarii directe.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Recipiente de colectare, preferabil incasabile, trebuie plasate la ﬁecare punct de lucru. Cand

se foloseste un dezinfectant, deseurile materiale trebuie sa ramana in contact direct cu acesta (ex.

neprotejate de bule de aer) un interval de timp corespunzator, in conformitate cu instructiunile de folosire

a dezinfectantului utilizat (vezi Capitolul 14). Containerele de colectare si transport vor ﬁ decontaminate

si spalate inainte de refolosire.

Incinerarea deseurilor contaminate trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile autoritatilor

de sanatate publica si de protectie a mediului, ca si cu normele de biosiguranta din laborator (vezi

Sectiunea Despre Incinerare In Capitolul 14).

3.7. Siguranta chimica, impotriva incendiilor, electrica, impotriva radiatiilor si a echipamentelor

O bresa/discontinuitate in sistemul de securizare al microorganismelor patogene poate ﬁ rezultatul

indirect al unor accidente chimice, incendii, accidente electrice sau legate de radiatii.

Este esentiala mentinerea unor standarde ridicate de siguranta in aceste domenii, in orice

laborator microbiologic. Reguli si regulamente de functionare pentru toate aceste domenii trebuie elaborate

de autoritatea nationala sau locala competenta, al carei sprijin trebuie solicitat in caz de necesitate.

Pericolele chimice, electrice, de incendiu si cele radioactive sunt tratate mai detaliat in Capitolele 15-17.

4. Laboratorul Securizat – Nivelul De Biosiguranta 3

Nivelul de Biosiguranta 3

Laboratorul securizat – Nivel de biosiguranta 3 este proiectat si echipat pentru lucrul cu

microorganisme din Grupa de risc 3, si cu volume sau concentratii mari de microorganisme din Grupa de

risc 2 care implica un risc de diseminare sub forma de aerosoli. Securizarea cu Nivel de biosiguranta 3

necesita intarirea programelor operationale si de siguranta peste cele descrise pentru laboratoarele de

baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2 (vezi Capitolul 3).

Regulile descrise in acest capitol sunt prezentate sub forma de suplimentari la cele pentru

laboratoarele de baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2, care trebuie prin urmare aplicate inaintea celor

speciﬁce pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguranta 3. Principalele adaugiri si modiﬁcari se

refera la:

Laboratoarele din aceasta categorie trebuie inregistrate la autoritatile nationale si regionale din

domeniul sanitar.

4.1. Codul de practici

Se aplica codul de practici pentru laboratoarele de baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2, exceptie facand

situatiile unde apar modiﬁcari dupa cum urmeaza :

sa ﬁe insotite de mentionarea nivelului de biosiguranta, de numele responsabilului din laborator

ce controleaza accesul, si sa precizeze conditiile de intrare in acest perimetru (ex. imunizarea

prealabila).

care se incheie prin infasurare, costume sau salopete, bonete, iar acolo unde este necesar huse

protectoare pentru incaltaminte sau incaltaminte speciala. Nu sunt acceptate halatele de laborator

cu nasturi in fata sau cu maneci scurte. Imbracamintea de laborator nu trebuie purtata in afara

acestuia si trebuie decontaminata inainte de spalare. Atunci cand se lucreaza cu anumiti agenti (ex.

agenti zoonotici, patogeni vegetali), este obligatoriu sa se inlocuiasca imbracamintea de strada cu

imbracaminte de laborator, destinata exclusiv acestui scop.

siguranta biologica sau in orice alta incinta de izolare primara (vezi Capitolul 10).

cazul lucrului cu animale infectate cu anumiti patogeni (vezi Capitolul 11).

4. Laboratorul securizat –
1. Codul de practici
2. Designul (conceptia structurala si functionala) si facilitatile laboratorului
3. Supravegherea starii de sanatate a personalului.
1. Sigla internationala de avertizare si inscriptia « Pericol biologic » aﬁsate pe usile de acces, vor trebui
2. Imbracamintea de protectie de laborator trebuie sa ﬁe de tipul : halate care se inchid la spate sau
3. Manipularea deschisa a tuturor materialelor potential infectioase trebuie sa se execute in hote de
4. Echipamentul de protectie respiratorie este necesar pentru anumite proceduri de laborator sau in

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

4.2. Designul si facilitatile laboratorului

Se aplica design-ul si facilitatile laboratorului de baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2, cu urmatoarele

modiﬁcari :

se poate realiza prin plasarea laboratorului ﬁe la capatul inchis al unui coridor ﬁe prin construirea unei

separatii si a unei usi, sau accesul printr-o anticamera (ex. intrarea printr-o usa dubla sau printr-un

laborator de baza – Nivel de biosiguranta 2), delimitand o zona special proiectata pentru mentinerea unei

diferente de presiune intre spatiul laboratorului si spatiile adiacente acestuia. Anticamera trebuie sa aiba

facilitati de separare a imbracamintii curate de cea contaminata si, daca este necesar, un dus.

sa ﬁe deschisa la un moment dat. Se poate asigura o iesire de siguranta pentru situatiile de urgenta,

reprezentata de un panou de sticla ce se poate sparge la nevoie.

Deschiderile aparute in aceste suprafete (ex. de trecerea tevilor instalatiilor), trebuie etanseizate pentru

a facilita decontaminarea incaperilor respective.

trebuie construite astfel incat sa permita decontaminarea gazoasa.

sa nu ﬁe actionata cu mana.

laboratorului. Trebuie sa ﬁe instalat un sistem de monitorizare, cu sistem de atentionare vizuala cu sau

fara alarma, astfel incat personalul sa se poata asigura ca se mentine directionarea corecta a ﬂuxului de

aer spre interiorul laboratorului.

biosiguranta 3 sa nu ﬁe recirculat spre alte zone ale cladirii. Aerul poate ﬁ ﬁltrat prin ﬁltre HEPA (High

Efﬁciency Particulate Air), reconditionat si recirculat in interiorul laboratorului. Cand aerul din laborator

(altul decat cel din hotele de biosiguranta) este eliminat in afara cladirii, acesta trebuie evacuat la distanta

de cladiri locuite sau de zonele de ventilatie. In functie de agentul biologic manipulat, aerul poate ﬁ

eliminat prin ﬁltre HEPA. Se recomanda un sistem de control al incalzirii, ventilatiei si aerului conditionat

(HVAC = heating, ventilation and air-conditioning), cu scopul prevenirii instalarii unei presiuni pozitive in

laborator. Se recomanda, de asemenea, instalatii de alarma sonora sau vizuala care sa atraga atentia

personalul asupra defectarii sistemului HVAC.

acestora.

intersectare a curentilor de aer formati intre usa si sistemul de ventilatie (vezi Capitolul 10).

trebuie facuta astfel incat sa se evite interferenta cu ﬂuxul aerian al hotei sau al sistemului de ventilatie

a cladirii.

securizat. Daca pentru decontaminare si eliminare deseurile infectioase trebuie transportate in afara

laboratorului securizat, ele vor ﬁ transportate in containere sigilate, incasabile si etanse la scurgeri, in

conformitate cu regulamentele nationale sau internationale, dupa caz.

3 trebuie documentate (sa constituie obiectul unor documente).

1. Laboratorul trebuie sa ﬁe separat de zonele cu traﬁc nerestrictionat din cladire. O separare suplimentara
2. Usile anticamerei trebuie sa se blocheze alternativ (recomandabil automat), astfel incat o singura usa
3. Suprafata peretilor, a pardoselilor si tavanelor trebuie sa ﬁe rezistenta la apa si usor de curatat.
4. Camera laboratorului trebuie sa poata ﬁ inchisa etans pentru decontaminare. Sistemele de ventilatie
5. Ferestrele trebuie sa ﬁe inchise etans si incasabile.
6. Langa ﬁecare usa de iesire trebuie prevazuta o chiuveta pentru spalarea mainilor, a carei sursa de apa
7. Trebuie sa existe un sistem de ventilatie care sa mentina un ﬂux de aer directionat catre interiorul
8. Sistemul de ventilatie al cladirii trebuie construit astfel incat aerul din laboratorul securizat – Nivel de
9. Toate ﬁltrele HEPA trebuie instalate astfel incat sa permita decontaminarea gazoasa si veriﬁcarea
10. Hotele de siguranta biologica trebuie amplasate la distanta de zona de circulatie si in afara zonei de
11. Evacuarea aerului din hotele de biosiguranta clasa I sau II (vezi Capitolul 10), trecut prin ﬁltre HEPA,
12. Un autoclav pentru decontaminarea deseurilor contaminate trebuie sa ﬁe disponibil in laboratorul
13. Sistemul de aprovizionare cu apa trebuie prevazut cu dispozitive anti-reﬂux.
14. Design-ul facilitatilor si procedurile operationale pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguranta

4. Laboratorul Securizat – Nivelul De Biosiguranta 3

Un exemplu de design pentru laboratorul de Nivel de biosiguranta 3 este prezentat in Figura 4.

Figura 4. Laborator cu Nivel de biosiguranta 3.

(prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

Laboratorul este separat de traﬁcul general si intrarea se face printr-o anticamera

(intrare cu usa dubla sau prin laboratorul cu nivel de biosiguranta 2) sau printr-un sas.

Un autoclav pentru decontaminarea deseurilor inaintea eliminarii este disponibil in

interiorul laboratorului. O chiuveta a carei sursa de apa sa nu ﬁe actionata cu mana

este disponibila. Fluxul de aer este directionat spre interiorul laboratorului si toate

activitatile cu materiale infectioase se desfasoara in hota de siguranta biologica.

Dotarea cu echipamente a laboratorului

Principiile pentru selectarea echipamentelor de laborator, inclusiv pentru hotele de siguranta

biologica (vezi Capitolul 10), sunt aceleasi ca pentru laboratoarele de baza – Nivel de biosiguranta 2. In

orice situatie, in cazul Nivelului de biosiguranta 3, manipularea tuturor materialelor potential infectioase

trebuie sa se faca intr-o hota de biosiguranta sau in alta incinta de izolare primara.

O atentie speciala trebuie sa se acorde anumitor echipamente, precum centrifuga, care necesita

accesorii aditionale, de exemplu cuve sau rotoare etanse. Unele centrifugi sau alte tipuri de echipamente,

cum ar ﬁ instrumentele folosite la separarea celulelor infectate, pot necesita in plus, pentru o securizare

eﬁcace, o ventilatie proprie de evacuare cu ﬁltru HEPA.

4.3. Supravegherea starii de sanatate a personalului

Obiectivul programelor de sanatate si supraveghere a starii de sanatate a personalului pentru

laboratoarele de baza – Nivel de biosiguranta 1 si 2 se aplica si in cazul laboratoarelor securizate – Nivel

de biosiguranta 3 si 4, cu urmatoarele modiﬁcari :

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

3 este obligatoriu. Acesta include inregistrarea detaliata a antecedentelor medicale si un examen

medical tintit asupra aspectelor legate de factorul ocupational.

de notiﬁcare (ex. asa cum apare in Figura 5) care dovedeste ca acesta lucreaza intr-un laborator

securizat – Nivel de biosiguranta 3. Cardul va cuprinde si o fotograﬁe a posesorului cardului, va

avea o marime care sa-i permita a ﬁ purtat intr-un portmoneu si se va aﬂa in permanenta in posesia

acestuia.

A. Fata anterioara a cardului

1. Examenul medical al intregului personal care lucreaza in laboratorul securizat – Nivel de biosiguranta
2. O proba de ser se recolteaza la angajare si se pastreaza ca referinta pentru comparatii ulterioare.
3. Dupa evaluarea clinica corespunzatoare, salariatului examinat i se va inmana un card medical

Card Medical De Notificare

NUME_______________________________ (Fotograﬁa posesorului)

____________________________________ ……………………………….

Pentru Angajat

Pastrati acest card asupra Dvs. In caz de boala febrila neexplicata, prezentati acest card medicului Dvs. si anuntati pe unul

dintre cei de mai jos, in ordine.

_______________________________________________________________________

Dr. Tel (serviciu): Tel (acasa)

_______________________________________________________________________

Dr. Tel (serviciu): Tel (acasa)

B. Fata posterioara a cardului

Pentru Medic

Posesorul acestui card lucreaza la: _____________________________________________ intr-o zona unde se

manipuleaza virusuri patogene, rickettsii, bacterii, protozoare sau helminti. In eventualitatea unei boli febrile inexplicabile,

va rugam contactati angajatorul pentru informatii asupra agentilor patogeni la care acest angajat ar ﬁ putut ﬁ expus.

Denumirea laboratorului: ____________________________________________________

Adresa: __________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Tel: _____________________________________________________________________

Figura 5. Format recomandat pentru cardul medical de notiﬁcare

5. Laboratorul Inalt Securizat – Nivelul De Biosiguranta 4

Nivelul de Biosiguranta 4

Laboratorul inalt securizat – Nivel de biosiguranta 4 este destinat lucrului cu microorganisme

din Grupa de risc 4. Inainte ca un asemenea laborator sa ﬁe construit si pus in functiune, sunt necesare

consultari cu institutiile care au experienta operarii cu laboratoare similare. Aceste laboratoare trebuie sa

ﬁe sub controlul autoritatilor nationale sau a altor autoritati sanitare corespunzatoare. Pentru informatii

suplimentare, institutiile ce isi propun dezvoltarea unui laborator cu Nivel de biosiguranta 4, ar trebui sa

contacteze Programul O.M.S. de Biosiguranta1.

5.1. Codul de practici

Se aplica codul de practici al Nivelului de biosiguranta 3, cu urmatoarele modiﬁcari:

singura persoana in incinta laboratorului inalt securizat.

iesirea din laborator.

celor ce au suferit accidente sau sunt bolnavi.

ce lucreaza in laboratorul inalt securizat – Nivel de biosiguranta 4 si personalul ajutator, aﬂat in

afara laboratorului.

5.2. Design-ul si facilitatile laboratorului

Caracteristicile laboratorului securizat – Nivel de biosiguranta 3 se aplica si in cazul laboratorului

inalt securizat – Nivel de biosiguranta 4, cu urmatoarele adaugiri:

sau o combinatie a urmatoarelor elemente:

Laboratorul cu hota de biosiguranta clasa III. Este necesara trecerea prin minim doua usi

inainte de a intra in camera ce contine hota (hotele) de siguranta biologica clasa III (camera

cu hote). In aceasta conﬁguratie a laboratorului, hota de siguranta biologica clasa III asigura

securizarea primara. Este de asemenea necesara existenta unui dus pentru personal,

cu camere de schimbare a imbracamintii/incaltamintei la intrare si iesire. Materialele si

consumabilele ce nu sunt aduse in camera cu hote prin zona de trecere vor ﬁ introduse

printr-un autoclav cu doua usi sau printr-o camera cu fumigatie. Odata ce usa exterioara

a fost inchisa etans, personalul din laborator poate deschide usa interioara pentru a trece

materialele. Usile autoclavului sau ale camerei de fumigatie sunt prevazute cu un sistem de

blocare alternativa astfel incat usa exterioara sa nu se poata deschide decat daca autoclavul

a realizat un ciclu de sterilizare sau camera de fumigatie a realizat un ciclu de decontaminare

(vezi Capitolul 10).

Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia,

1211 Geneva 27, Switzerland (http://www.who.int/csr/).

5. Laboratorul inalt securizat –
1. Se aplica regula “lucrului in doi”, conform careia se interzice desfasurarea activitatii de catre o
2. Este necesara schimbarea completa a imbracamintii si incaltamintei inainte de intrarea in si dupa
3. Personalul trebuie instruit pentru aplicarea procedurilor de scoatere de urgenta din laborator a
4. Trebuie asigurate mijloace de comunicare de rutina si pentru situatii de urgenta, intre personalul
1. Securizare primara. Trebuie sa existe un sistem eﬁcient de securizare primara reprezentat de unul

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Laboratorul cu izolare in costum protector. Laboratorul cu izolare in costum protector cu

sistem autonom de respiratie (tip scafandru), difera semniﬁcativ ca design si facilitati de

laboratorul de Nivel de Biosiguranta 4 dotat cu hote de siguranta biologica clasa III. Camerele

laboratorului cu izolare in costum protector sunt astfel dispuse incat sa directioneze trecerea

personalului prin zona de dezechipare-echipare si decontaminare, inainte de a intra in spatiul

unde se manipuleaza material infectios.

Accesul in laboratorul cu izolare in costum protector se face printr-un sas cu usi etanse

interblocante.

Costumul de protectie “tip scafandru” este alcatuit dintr-o singura piesa, este presurizat

pozitiv si alimentat cu aer printr-un ﬁltru HEPA. Alimentarea cu aer a costumului se realizeaza

printr-un sistem prevazut cu doua surse independente de aer, una ﬁind destinata cazurilor

de urgenta.

Trebuie sa existe un dus special pentru decontaminarea costumului de protectie, care sa ﬁe

folosit de personalul ce paraseste zona securizata a laboratorului.

De asemenea trebuie sa existe un dus separat pentru personal, intercalat intre camera

(boxa) de dezbracare de hainele purtate in laborator si cea de imbracare cu hainele purtate

in spatiile din afara laboratorului.

Trebuie sa se asigure o modalitate de avertizare a personalului ce lucreaza in laboratorul cu

izolare in costum protector pentru situatiile in care apar defectiuni in sistemul mecanic sau

de alimentare cu aer (vezi Capitolul 10).

cladire separata sau intr-o zona clar delimitata dintr-o cladire cu acces controlat. Intrarea si iesirea

personalului si a materialelor trebuie sa se faca printr-un sas ce se inchide etans sau printr-un sistem

special de acces. La intrare, personalul trebuie sa isi schimbe complet imbracamintea, iar inainte de

iesire trebuie sa faca un dus si abia dupa aceea va imbraca hainele de strada.

aerul introdus cat si cel evacuat trebuie ﬁltrat printr-un ﬁltru HEPA. Exista diferente semniﬁcative intre

sistemele de ventilatie ale laboratoarelor cu hote de biosiguranta clasa III si cele ale laboratoarelor cu

izolare in costume protectoare:

Laboratorul cu hota de biosiguranta clasa III. Alimentarea cu aer a hotei de siguranta biologica

clasa III trebuie sa se faca cu aerul din camera dupa ce acesta a fost ﬁltrat in prealabil

prin ﬁltrul HEPA montat pe hota sau furnizat direct prin sistemul de asigurare cu aer. Aerul

evacuat din hota de siguranta biologica clasa III trebuie ﬁltrat prin doua ﬁltre HEPA inainte

de a ﬁ eliminat in afara laboratorului. Presiunea aerului din interiorul hotei va ﬁ intotdeauna

inferioara celei din restul laboratorului. Laboratorul cu hote trebuie dotat cu un sistem de

ventilatie propriu care sa nu recircule aerul.

Laboratorul cu izolare in costum de protectie. Sunt necesare sisteme proprii de alimentare

cu aer si evacuare a acestuia. Acestea sunt astfel echilibrate incat sa genereze in spatiul

laboratorului o circulatie directionata a aerului, dinspre zona cu cel mai mic spre cea cu cel

mai mare pericol potential. Sistemul de evacuare a aerului trebuie sa asigure mentinerea

unei presiuni negative permanente in toate incintele. Se monitorizeaza presiunile diferentiale

din interiorul laboratorului cu izolare in costum de protectie si dintre acesta si incintele

adiacente. Se monitorizeaza circulatia aerului in componentele sistemului de ventilatie.

De asemenea, va trebui sa functioneze un sistem de control pentru prevenirea cresterii

presiunii in laborator. In zona unde este necesara purtarea costumului, in zona dusurilor de

decontaminare, in sas-uri sau in camerele de decontaminare, aerul trebuie ﬁltrat prin ﬁltre

HEPA. Aerul din laborator va ﬁ ﬁltrat printr-o serie de doua ﬁltre HEPA inainte de a ﬁ eliminat

2. Accesul controlat. Laboratorul inalt securizat – Nivel de Biosiguranta 4 trebuie sa ﬁe amplasat intr-o
3. Sistemul de control al aerului. In toate aceste incinte trebuie sa se mentina o presiune negativa. Atat

5. Laboratorul Inalt Securizat – Nivelul De Biosiguranta 4

in spatiul din afara laboratorului. Alternativ, dupa dubla ﬁltrare prin ﬁltre HEPA, aerul evacuat

poate ﬁ recirculat, dar numai in interiorul laboratorului. Aerul evacuat din laboratorul de Nivel

de Biosiguranta 4 cu izolare in costum protector nu va ﬁ sub nici un motiv recirculat in alte

zone de lucru din afara laboratorului. Daca se opteaza pentru recircularea aerului in laborator

se impun precautii extreme. Se iau in considerare particularitatile cercetarii desfasurate,

caracteristicile echipamentului, ale substantelor chimice si ale altor materiale folosite in acest

tip de laborator, precum si speciile de animale folosite in timpul cercetarii.

Toate ﬁltrele HEPA trebuie sa ﬁe testate si certiﬁcate anual. Locasurile ﬁltrelor HEPA sunt astfel

concepute incat sa permita decontaminarea in situ a ﬁltrelor inainte de indepartarea lor. Ca

alternativa, ﬁltrele pot ﬁ indepartate in containere sigilate, impermeabile pentru circulatia aerului,

urmand ca ulterior sa ﬁe decontaminate si/sau distruse prin incinerare.

dusul de decontaminare sau din hota de biosiguranta clasa III trebuie sa ﬁe decontaminati inainte de

eliminarea ﬁnala. Metoda preferata este tratarea termica a acestora. Produsele reziduale pot necesita

o corectare a pH-ului la neutru inainte de eliminare. Apa folosita pentru dusul personalului si toaleta

poate ﬁ evacuata direct in sistemul de canalizare, fara tratare prealabila.

laboratorului. Trebuie sa existe si alte metode de decontaminare pentru echipamentul si produsele ce

nu suporta sterilizare umeda.

animale.

alternativa (generator) de energie electrica.

Avand in vedere complexitatea ridicata din punct de vedere al proiectarii, realizarii constructiei

si instalatiilor speciﬁce facilitatilor pentru Nivelul de biosiguranta 4, lucrarea de fata nu cuprinde o

reprezentare schematica a acesteia.

Datorita complexitatii ridicate a activitatii din laboratorul cu Nivel de biosiguranta 4, trebuie elaborat

si testat prin exercitii de instruire un ghid detaliat de lucru. Suplimentar trebuie sa ﬁe conceput un program

de actiune pentru situatiile de urgenta (vezi Capitolul 13). Pentru pregatirea acestui program, trebuie

stabilite cooperari active cu autoritatile nationale si locale de sanatate. Vor ﬁ cooptate alte servicii de

urgenta, de exemplu pompieri, politie si spitale special desemnate pentru primirea eventualelor urgente.

4. Decontaminarea eﬂuentilor. Toti eﬂuentii din zona de utilizare a costumului protector, din camera si
5. Sterilizarea deseurilor si materialelor. Un autoclav cu doua usi trebuie sa ﬁe accesibil din interiorul
6. Cai de acces prevazute cu sas-uri trebuie asigurate de asemenea pentru probe, materiale si
7. Trebuie sa existe circuite electrice special destinate de alimentare din retea precum si o sursa
8. Trebuie asigurate sisteme de canalizare securizate.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

6. Biobazele

Personalul laboratoarelor care folosesc animale in scopuri experimentale si de diagnostic are

obligatia legala si morala de a evita producerea unor dureri sau suferinte inutile animalelor. Animalelor

trebuie sa le ﬁe asigurat un adapost igienic si confortabil si sa li se ofere suﬁcienta hrana de calitate si

apa. La sfarsitul experimentului, animalele trebuie sa ﬁe tratate cu omenie.

Din motive de biosiguranta, biobaza trebuie sa ﬁe o unitate separata si independenta. Daca

biobaza functioneaza in aceeasi cladire cu laboratorul, aceasta trebuie sa ﬁe izolata de zona in care

publicul are acces nerestrictionat. De asemenea, biobaza trebuie sa dispuna de mijloace proprii si conditii

adecvate pentru decontaminare si deparazitare.

In functie de grupul de risc al microorganismelor manipulate, Biobazele pot ﬁ clasiﬁcate in 4 niveluri

de biosiguranta (Tabelul 4).

Tabel 4. Nivelele de securizare ale biobazelor – rezumat al practicilor si echipamentelor de

biosiguranta

Nivel de

Grupul de risc

securizare Practici si echipamente de siguranta

(microorganisme)

in biobaza

acces limitat

1 1 – imbracaminte de protectie si manusi

Practicile de la nivelul 1 plus :

semne de avertizare asupra pericolului

HSB clasa I sau II pentru activitatile care

2 2 genereaza aerosoli

decontaminarea reziduurilor si custilor inainte de

spalare

Practicile de la nivelul 2, plus :

acces controlat

3 3 – HSB si haine de protectie speciale pentru toate

activitatile

Practicile de la nivelul 3 plus :

acces strict limitat

schimbarea hainelor inainte de intrare

HSB clasa III sau costume de protectie cu

4 4 presiune pozitiva

dus la iesire

decontaminarea tuturor deseurilor inaintea

evacuarii

HSB (BSC, Biological Safety Cabinet): Hota de siguranta biologica

In functie de evaluarea riscului si de grupul de risc in care se incadreaza agentii microbieni cu

care se lucreaza, biobazele, ca si laboratoarele, pot ﬁ clasiﬁcate in patru categorii: Biobaza cu nivel 1, 2,

3 si 4 de biosiguranta.

6. Biobazele

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

In aceasta clasiﬁcare, factorii care tin de agentii microbieni investigati / utilizati si care trebuie

luati in considerare sunt:

Factorii care tin de animalele utilizate in laborator si care trebuie luati in considerare sunt:

Ca si in cazul laboratoarelor, cerintele de proiectare, constructie, echipament si precautii cresc in

exigenta in functie de Nivelul de biosiguranta din biobaza. Acestea sunt descrise detaliat mai jos si prezentate

rezumativ in Tabelul 4. Aceste cerinte au un caracter aditiv, astfel incat ﬁecare nivel superior incorporeaza

si cerintele nivelurilor inferioare.

6.1. Biobaza cu nivel de biosiguranta 1

Este destinata gazduirii si intretinerii majoritatii animalelor dupa carantinare (cu exceptia primatelor,

in privinta carora trebuie consultata legislatia nationala in materie) si a celor inoculate deliberat cu agenti

microbieni din grupul de risc 1.

Microbiological Techniques).

operatiunile si pentru accesul la vivarium.

6.2. Biobaza cu nivel de biosiguranta 2

Este destinata lucrului cu animale inoculate cu microorganisme din grupul de risc 2. Se aplica

urmatoarele precautii de siguranta:

recipiente, etc) cu precizarea agentilor infectiosi folositi.

in exterior si nu trebuie sa ﬁe recirculat in nici o parte a cladirii.

prevazute cu plase de protectie impotriva artropodelor.

1. Calea normala de transmitere
2. Volumele si concentratiile de agenti microbieni utilizate
3. Calea de inoculare
4. Daca si pe ce cale sunt excretati acesti agenti
1. Comportamentul natural al animalelor (de exemplu: agresivitatea, tendinta de a musca si zgaria).
2. Ecto- si endoparazitii naturali ai animalelor
3. Infectiile zoonotice la care sunt susceptibile
4. Diseminarea posibila de alergeni.
1. Se impune ca activitatea sa raspunda cerintelor unor bune tehnici de microbiologie (GMT, Good
2. Responsabilul biobazei trebuie sa stabileasca regulile, procedurile si protocoalele pentru toate
3. Trebuie instituit un program adecvat de supraveghere medicala a personalului.
4. Trebuie redactat, aprobat si aplicat un manual de biosiguranta.
1. Trebuie sa ﬁe indeplinite toate cerintele de la nivelul de biosiguranta 1.
2. Semnele de avertizare asupra pericolului biologic trebuie sa ﬁe aﬁsate pe usi si alte locuri potrivite (custi,
3. Biobaza trebuie astfel conceputa incat sa ﬁe usor de curatit si intretinut.
4. Usile trebuie sa se deschida spre interior si sa se inchida singure.
5. Incalzirea, ventilarea si iluminatul trebuie sa ﬁe corespunzatoare.
6. Daca se instaleaza ventilatie mecanica, aerul trebuie sa circule spre interior. Aerul evacuat trebuie scos
7. Accesul va ﬁ permis numai persoanelor autorizate.
8. In biobaza trebuie admise numai animalele destinate uzului experimental.
9. Trebuie sa existe un program de supraveghere si combatere a insectelor si rozatoarelor.
10. Daca exista ferestre, acestea trebuie sa ﬁe asigurate, incasabile, iar daca se deschid, trebuie sa ﬁe

6. Biobazele

evacuare prin ﬁltre HEPA pentru activitatile potential generatoare de aerosoli.

producerea de aerosoli si praf.

ascutite trebuie colectate in containere rezistente, prevazute cu capace, etichetate si tratate ca

infectioase.

vor folosi manusi de protectie corespunzatoare.

parasirea biobazei.

6.3. Biobaza cu nivel de biosiguranta 3

Acest nivel de biosiguranta se impune atunci cand se lucreaza cu animale inoculate deliberat cu agenti

din grupul de risc 3 si/sau atunci cand o evaluare a riscului impune acest lucru. Toate sistemele, practicile si

procedurile trebuie sa ﬁe analizate si recertiﬁcate anual. Se aplica urmatoarele precautii de biosiguranta:

camera cu doua usi (anticamera).

toate camerele. Aerul evacuat trebuie sa treaca prin ﬁltre HEPA inainte de a ﬁ eliberat in atmosfera si nu

va ﬁ recirculat. Sistemul trebuie proiectat si realizat astfel incat sa previna inversari ale ﬂuxului de aer si

presurizari pozitive in oricare parte a biobazei.

trebuie autoclavate inainte de transferarea lor in alte zone ale biobazei.

autoritatile modalitati alternative de evacuare a animalelor moarte in vederea incinerarii.

sau in camere cu guri de ventilatie plasate in spatele custilor.

11. Dupa lucru, suprafetele de lucru trebuie decontaminate cu dezinfectante eﬁcace (vezi Capitolul 14).
12. Vor ﬁ prevazute cu HSB (clasele I si II) sau/si custi izolatoare cu circuit separat de alimentare cu aer si
13. Trebuie sa existe un autoclav in biobaza sau in imediata ei apropiere.
14. Materialele din asternutul animalelor trebuie sa ﬁe indepartate in asa fel incat sa se reduca la minimum
15. Toate dejectele, deseurile si asternutul animalelor trebuie decontaminate inainte de evacuare.
16. Folosirea instrumentelor intepatoare/taietoare trebuie sa ﬁe restrictionata la minimum posibil. Obiectele
17. Materialul destinat autoclavarii sau incinerarii trebuie sa ﬁe transportat asigurat in containere inchise.
18. Dupa folosire, custile animalelor trebuie decontaminate.
19. Cadavrele animalelor trebuie incinerate.
20. In incinta biobazei trebuie purtate echipamente de protectie care nu vor ﬁ purtate in afara acesteia. Se
21. Trebuie asigurate conditii pentru spalarea mainilor. Personalul trebuie sa se spele pe maini inainte de
22. Toate ranirile, oricat de mici, trebuie raportate si inregistrate.
23. Se interzice in incinta biobazei: consumul de alimente si bauturi, fumatul si aplicarea de cosmetice.
24. Tot personalul trebuie instruit in mod corespunzator.
1. Trebuie sa ﬁe indeplinite toate cerintele de la nivelurile de biosiguranta 1 si 2 .
2. Accesul in biobaza trebuie sa ﬁe controlat cu strictete.
3. Biobaza trebuie separata de alte zone ale laboratorului sau ale adapostului pentru animale printr-o
4. In anticamera trebuie sa existe conditii pentru spalarea mainilor.
5. In anticamera trebuie sa existe, de asemenea, dusuri.
6. Trebuie sa se prevada un sistem de ventilare mecanica pentru a asigura un ﬂux continuu de aer prin
7. Trebuie sa existe un autoclav accesibil din zona securizata a biobazei. Deseurile contaminate microbian
8. Biobaza trebuie dotata cu un incinerator propriu permanent accesibil sau trebuie stabilite impreuna cu
9. Animalele infectate cu microorganisme din grupul de risc 3 trebuie adapostite in custi plasate in izolatoare
10. Materialele utilizate pentru asternutul animalelor ar trebui, pe cat este posibil, sa nu genereze praf.
11. Imbracamintea de protectie purtata in incinta biobazei trebuie decontaminata inainte de spalare.
12. Ferestrele trebuie sa ﬁe inchise etans si rezistente la spargere.
13. Personalul care lucreaza in biobaza trebuie sa ﬁe imunizat corespunzator.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

6.4. Biobaza cu nivel de biosiguranta 4

In mod ﬁresc, activitatea in aceste biobaze este legata de cea din laboratoarele inalt securizate

de nivel 4, iar reglementarile nationale si regulamentele locale trebuie armonizate si aplicate in ambele

locatii unitar. Daca activitatile trebuie sa se desfasoare in laboratoare cu izolare in costume speciale

tip scafandru vor ﬁ elaborate si aplicate practici si proceduri aditionale care vor suplimenta prevederile

descrise in Capitolul 5.

acces.

implicate de munca sa si a precautiilor necesare.

sa respecte aceleasi criterii de securizare descrise si aplicate pentru laboratoarele inalt securizate, nivel

de biosiguranta 4.

dotata cu facilitati de schimbare a vestimentatiei si de dus.

de protectie. La plecare, echipamentul de lucru va ﬁ dezbracat si autoclavat. Vestimentatia de strada va

ﬁ reluata dupa efectuarea prealabila a unui dus.

HEPA care asigura o presiune negativa in aria / incintele de risc (ﬂuxul de aer este directionat centripet,

catre ariile de risc maxim).

presurizarea pozitiva in ariile de risc.

(transmural) avand extremitatea curata intr-o camera din afara ariei restrictionate.

extremitatea curata intr-o camera din afara ariei restrictionate. Materialele contaminate nu vor parasi aria

de risc decat dupa un tratament adecvat de inactivare / sterilizare.

prevazute pentru laboratorul de inalta securizare – cu nivel de biosiguranta 4.

din biobaza.

6.5. Nevertebratele

Ca si in cazul vertebratelor, nivelul de biosiguranta al biobazei va ﬁ determinat de grupul de risc

al agentilor investigati sau de rezultatul unei evaluari a riscului.

Nevertebratele folosite in scopuri experimentale in laboratoare sunt de obicei rezervoare sau

vectori de patogeni, sau, asa cum se intampla in investigatiile ecologice si ambientale, pot ﬁ infectate

intamplator cu patogeni ingerati odata cu hrana.

1. Trebuie indeplinite toate cerintele pentru biobazele cu nivelurile de biosiguranta 1, 2 si 3.
2. Accesul trebuie sa ﬁe strict controlat; numai personalul desemnat de seful biobazei poate avea
3. Nu trebuie permisa activitatea individuala; trebuie aplicata regula accesului si lucrului in doi.
4. Personalul trebuie sa ﬁe foarte bine instruit in domeniul microbiologic si sa ﬁe avizat in privinta pericolelor
5. Sectoarele destinate adapostirii animalelor infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 trebuie
6. Intrarea din sectorul curat in aria cu acces restrictionat ale biobazei se va face printr-o anticamera-sas
7. La inceputul zilei de lucru, personalul biobazei va schimba hainele de strada cu echipament special
8. Biobaza cu nivel 4 de biosiguranta trebuie ventilata printr-un sistem de exhaustare prevazut cu ﬁltre
9. Sistemul de ventilatie trebuie proiectat astfel incat sa previna inversarile de sens ale ﬂuxului de aer si
10. Schimbul de materiale dintre aria cu risc si restul facilitatii se va face printr-un autoclav cu dublu acces
11. Pentru transferul materialelor neautoclavabile, va ﬁ prevazuta o modalitate de acces cu sas avand
12. Toate manipularile de animale infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 se vor efectua in conditiile
13. Toate animalele vor ﬁ adapostite in izolatoare.
14. Materialele provenite din asternutul animalelor si dejectele vor ﬁ autoclavate inainte de a ﬁ evacuate
15. Personalul biobazei va ﬁ supravegheat medical.

6. Biobazele

In cazul unor artropode, in special al insectelor zburatoare sunt necesare urmatoarele precautii

suplimentare.

infectate.

nevertebratelor.

insecte si ecrane de protectie impotriva artropodelor.

prevazute cu ecrane de protectie contra artropodelor.

o”bariera umeda” pentru a preveni evadarea nevertebratelor.

de dezinfectanti.

zburatoare, taratoare si saritoare.

„amortesc”), plasate la randul lor in hote de biosiguranta sau in izolatoare.

Pentru informatii suplimentare, consultati referintele bibliograﬁce 3-6.

1. Trebuie sa se asigure incaperi separate pentru nevertebratele infectate si pentru cele care nu sunt
2. Incaperile trebuie sa poata ﬁ inchise etans atunci cand se face dezinfectia prin fumigatie.
3. Trebuie sa existe la indemana spray-uri cu insecticide.
4. Trebuie sa ﬁe asigurate instalatii de racire, pentru a reduce, acolo unde este necesar, activitatea
5. Accesul in complex trebuie sa se faca printr-o anticamera avand usile prevazute cu capcane pentru
6. Toate conductele de evacuare din sistemul de ventilatie si ferestrele care pot ﬁ deschise trebuie sa ﬁe
7. Sifoanele de la chiuvete si cele din pardoseala nu trebuie lasate niciodata sa se usuce asigurand
8. Toate deseurile trebuie decontaminate prin autoclavare, deoarece unele nevertebrate nu sunt omorate
9. Trebuie sa ﬁe mentinuta o evidenta stricta a numarului de forme larvare si adulte de artropode
10. Containerele pentru capuse si acarieni trebuie plasate in tavi cu ulei.
11. Insectele zburatoare infectate sau potential infectate trebuie sa ﬁe inchise in custi cu plasa dubla.
12. Artropodele infectate sau potential infectate trebuie sa ﬁe manipulate pe platouri cu racire (care le

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

7. Recomandari Pentru Calificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

laboratorului / facilitatilor acestuia

Caliﬁcarea laboratorului/facilitatilor acestuia poate ﬁ deﬁnita ca un proces sistematic de examinare

si documentare, ce demonstreaza ca elementele de structura ale laboratorului, precum si ale sistemelor

si/sau componentelor de sistem au fost instalate, inspectate si testate din punctul de vedere al functionarii

in concordanta cu standardele nationale si internationale.

Laboratoarele concepute sa corespunda Nivelelor de biosiguranta de la 1 la 4 au exigente de

caliﬁcare diferite, cu nivel crescator de complexitate. Conditiile geograﬁce si climaterice, cum ar ﬁ umiditatea

sau temperaturile extreme, pot de asemenea inﬂuenta structura laboratorului, si prin aceasta exigentele

de caliﬁcare ale acestuia. Odata cu incheierea procesului de caliﬁcare, componentele semniﬁcative de

structura si sistemele anexa vor ﬁ fost supuse operarii in conditii variate inclusiv de lucru in conditii limita

logic posibile, si abia dupa aceea vor ﬁ fost aprobate.

Procesul de caliﬁcare si criteriile de acceptare vor trebui sa ﬁe stabilite inca din faza de conceptie

a proiectului de constructie sau renovare. Prin cunoasterea de la bun inceput a exigentelor caliﬁcarii,

arhitectii, inginerii, personalul insarcinat cu siguranta si cu evaluarea sanatatii, precum si personalul

laboratorului, vor putea intelege mai bine performantele ce trebuie atinse de laboratorul in cauza.

Procesul de caliﬁcare furnizeaza institutiei si comunitatii in cadrul careia functioneaza, un grad

mai mare de incredere in faptul ca elementele de structura, sistemele electrice, mecanice, de canalizare,

sistemele de izolare si decontaminare precum si sistemele de securitate si alarma vor functiona dupa cum

au fost proiectate, asigurand manipularea securizata in laborator sau in biobaza a oricarui microorganism

potential periculos.

Activitatile de caliﬁcare se realizeaza in general inca din faza de proiectare, continuandu-se in

timpul constructiei si instalarii laboratorului si a facilitatilor acestuia, precum si in perioada de garantie,

care trebuie sa acopere un an din momentul darii in folosinta.

Agentul ce realizeaza caliﬁcarea actioneaza ca un avocat pentru institutia ce construieste sau

renoveaza laboratorul si trebuie considerat ca un membru al echipei de conceptie, implicarea lui inca

de la inceputul conceptiei proiectului ﬁind esentiala. In unele situatii, institutia poate actiona ca propriul

sau agent de caliﬁcare. In cazul unor facilitati de laborator mai complexe (Nivel de biosiguranta 3 sau 4),

institutia poate apela la serviciile unui agent de caliﬁcare din afara institutiei, cu experienta demonstrata in

realizarea cu succes a caliﬁcarii laboratoarelor si biobazelor cu nivele complexe de biosiguranta. Cand se

apeleaza la un agent independent de caliﬁcare, institutia continua sa ramana si ea un membru al echipei

de caliﬁcare. Se recomanda ca pe langa agentul de caliﬁcare, din echipa sa faca parte si responsabilul

cu siguranta de la nivelul institutiei, responsabilul de proiect, managerul programului si un reprezentant

al serviciului tehnic de intretinere si interventie.

In continuare este prezentata o lista a sistemelor laboratorului si a componentelor ce pot ﬁ incluse

in planul de caliﬁcare, pentru testarea functionarii corelata cu gradul de securizare a facilitatilor ce urmeaza

a ﬁ construite sau renovate. Lista nu este exhaustiva. In mod evident, planul efectiv de caliﬁcare trebuie

sa reﬂecte complexitatea laboratorului vizat.

la distanta

7. Recomandari pentru caliﬁcarea
1. Sisteme de automatizare ce apartin cladirii, incluzand posibilitatile de monitorizare si control de
2. Sisteme electronice de supraveghere si detectie

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

securizat – Nivel de biosiguranta 4

3. Incuietori electronice de securitate si dispozitive de recunoastere
4. Sisteme de incalzire, ventilatie (alimentare si evacuare) si instalatii de aer conditionat
5. Sisteme de ﬁltrare HEPA
6. Sisteme de decontaminare a ﬁltrelor HEPA
7. Sisteme de control ale incalzirii, ventilatiei, aerului conditionat, evacuarii aerului si al sas-urilor
8. Etanseitatea vanelor/robinetilor de aer
9. Sisteme de frig ale laboratorului
10. Generatoare de abur si apa calda
11. Sisteme de protectie si alarma contra incendiilor
12. Sisteme de prevenire a refularii apelor uzate
13. Sisteme de tratare a apei (ex. revers-osmoza, distilarea apei)
14. Sisteme de tratare si neutralizare a lichidelor rezultate din activitati speciﬁce
15. Sisteme de canalizare
16. Sisteme de decontaminare chimica
17. Sistem de asigurare cu diverse gaze utilizate in laborator
18. Sisteme de respiratie autonoma
19. Sisteme de aer tehnic (vid, aer comprimat etc.)
20. Veriﬁcarea diferentelor de presiune in laboratoare si in zonele adiacente
21. Retelele informatice locale si sistemele de date computerizate
22. Asigurarea cu electricitate din retea
23. Surse alternative de electricitate pentru situatii de avarie
24. Surse neintreruptibile de electricitate (UPS)
25. Sisteme de iluminare in caz de avarie/urgenta
26. Semnalizarea luminoasa a iesirilor de urgenta
27. Sisteme de etansare actionate electric si mecanic
28. Reteaua telefonica
29. Sistemul de control al interblocarii usilor sas-urilor
30. Etanseizarea usilor
31. Etanseizarea ferestrelor si vizoarelor de siguranta
32. Iesiri de urgenta prin penetrarea barierelor
33. Veriﬁcarea integritatii structurale a pavimentelor, peretilor si tavanelor
34. Veriﬁcarea integritatii straturilor protectoare ale pavimentelor, peretilor si tavanelor
35. Functionarea sistemelor de izolare si presurizare ale spatiilor ce inconjoara laboratorul inalt
36. Hote de biosiguranta
37. Autoclave
38. Sisteme de azot lichid si alarmele aferente
39. Sisteme de detectare a scurgerilor de apa (ex. in cazul inundarii zonelor securizate)
40. Dusuri de decontaminare si sisteme chimice aditionale
41. Dispozitive de spalare a custilor animalelor si de neutralizare a eﬂuentilor
42. Managementul deseurilor

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

laboratorului/facilitatilor acestuia

Laboratoarele reprezinta un mediu complex si dinamic. In zilele noastre, laboratoarele de cercetari

biomedicale si laboratoarele de diagnostic medical si cele de sanatate publica trebuie sa se adapteze cu

rapiditate la continua crestere a necesitatilor de sanatate ale populatiei si presiunilor acesteia. Un exemplu

in acest sens este reprezentat de necesitatea ajustarii prioritatilor laboratoarelor astfel incat acestea sa

faca fata provocarilor reprezentate de bolile infectioase emergente si reemergente. Pentru a se asigura

ca acest proces de adaptare si mentinere se realizeaza prompt si de o maniera corespunzatoare si

sigura, atat laboratoarele de cercetari cat si cele medicale trebuie certiﬁcate cu regularitate. Certiﬁcarea

laboratoarelor ajuta la garantarea faptului ca:

proiectate

corecte de tratare si manipulare a deseurilor

electrica si chimica.

Certiﬁcarea laboratoarelor difera de activitatile de caliﬁcare a laboratoarelor (Capitolul 7) in

cateva directii importante. Certiﬁcarea laboratoarelor este un proces sistematic de examinare a tuturor

caracteristicilor si proceselor cu relevanta pentru siguranta laboratorului (control tehnic, echipament de

protectie individuala si control administrativ). Sunt de asemenea examinate practicile si procedurile de

biosiguranta. Certiﬁcarea laboratorului este o activitate continua de mentinere a calitatii si sigurantei, care

se desfasoara planiﬁcat.

Activitatile de certiﬁcare a laboratoarelor pot ﬁ conduse de personal adecvat instruit si de

catre specialisti din domeniul sanatatii si biosigurantei. Institutiile pot angaja personal cu pregatire

corespunzatoare pentru efectuarea de audituri, activitati de supraveghere si inspectie (acesti termeni pot

ﬁ similari) asociate cu procesul de certiﬁcare. Institutiile pot lua in considerare sau li se poate solicita sa

angajeze terti care sa furnizeze aceste servicii.

Laboratoarele de cercetari biomedicale si cele medicale pot dezvolta instrumente de auditare,

supraveghere sau inspectie pentru a asigura consistenta procesului de certiﬁcare. Aceste instrumente

trebuie sa ﬁe suﬁcient de ﬂexibile pentru a permite existenta diferentelor ﬁzice si procedurale dintre

laboratoare, rezultate din tipul de activitate pe care o desfasoara ﬁecare laborator, dar in acelasi timp sa

ofere o abordare unitara in cadrul institutiei. Trebuie acordata atentie faptului ca aceste instrumente sa

ﬁe folosite numai de catre un personal instruit corespunzator, precum si faptului ca ele nu reprezinta un

substitut pentru evaluarea profesionala a biosigurantei. Exemple ale unor asemenea instrumente sunt

prezentate in Tabelele 5-7.

Informatiile rezultate in urma auditului, supravegherii sau inspectiei trebuie discutate cu personalul

laboratorului si cu conducerea. Se stabilesc responsabilitati individuale pentru a se garanta ca se aplica

actiuni corective pentru toate deﬁcientele identiﬁcate in procesul de audit. Certiﬁcarea laboratorului nu se

va acorda si laboratorul nu va ﬁ declarat functional pana cand nu vor ﬁ fost tratate corespunzator toate

deﬁcientele identiﬁcate.

8. Recomandari pentru certiﬁcarea
1. Se exercita un control tehnic corespunzator iar functionarea este in concordanta cu caracteristicile
2. Exista si se aplica un control administrativ adecvat al spatiilor si protocoalelor speciﬁce
3. Echipamentul de protectie personala este corespunzator cu activitatile desfasurate
4. Decontaminarea reziduurilor si materialelor a fost conceputa corespunzator si se aplica proceduri
5. Se aplica proceduri corecte pentru siguranta generala a laboratorului, incluzand siguranta ﬁzica,

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Complexitatea operatiilor laboratorului cu Nivel de biosiguranta 4 depaseste scopul acestui ghid.

Pentru mai multe detalii si informatii, se poate consulta Programul O.M.S. de Biosiguranta1 (vezi de

asemenea Anexa 3).

WHO Biosafety programme, Department of Communicable Disease surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue

Appia, 1211 Geneva, Switzerland (http://www.who.int/csr/)

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

Tabel 5. Laboratorul de baza – Nivel de Biosiguranta 1. Chestionar pentru evaluarea

biosigurantei

Locatie laborator: Data:

Sef Laborator:

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Laborator

Semnalizare adecvata pentru sursele de

UV, laser, surse de radioactivitate,etc

Ghid de Biosiguranta adecvat, accesibil si

aplicat efectiv

Inscriptionare/marcare corecta

a echipamentelor: risc infectios,

radioactivitate, toxicitate

Proiectarea laboratorului

Conceput pentru a ﬁ usor de curatat

Comutator alternativ cu lumina pentru

sursele de UV din incaperi, accesibil si din

exterior

Fixarea solida a tuturor etajerelor / rafturilor

Blaturile meselor sunt impermeabile pentru

apa si rezistente la acizi, baze, solventi

organici si temperaturi ridicate

Iluminare adecvata

Existenta unor spatii de depozitare

adecvate si corect utilizate

Cilindri cu gaze

Toti cilindrii cu gaze sunt pastrati in conditii

de siguranta

Cilindrii de rezerva sunt pastrati cu

capacele de siguranta montate

Gazele asﬁxiante si/sau periculoase

sunt utilizate doar in incinte cu ventilatie

suplimentara

Prezenta in laborator de cilindri cu gaze

supranumerari fata de necesitati si/sau

cilindri goliti

Substante chimice

Substantele chimice inﬂamabile sunt

depozitate in incaperi special destinate

acestora

Substantele generatoare de peroxizi

sunt inscriptionate cu data intrarii si data

deschiderii

Substantele chimice sunt pastrate separat,

pe categorii

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Substantele chimice periculoase sunt

depozitate la un nivel superior nivelului

ochilor.

Existenta de substante chimice depozitate

pe pardoseala

Existenta de containere cu substante

chimice neacoperite

Se Folosesc Termometre Cu Mercur ?

Frigidere / congelatoare/ camere

frigoriﬁce

Sunt prezente in ele alimente pentru

consum uman

Materialele inﬂamabile se aﬂa numai in

unitati echipate anti-deﬂagratie

Prezenta etichetelor externe de avertizare

pe echipamentele care contin substante

carcinogene, radioactive, toxice, si/sau

elemente care implica pericol biologic.

Camerele frigoriﬁce sunt prevazute cu

dispozitive de siguranta care sa permita

deschiderea usilor din interior

Echipament electric

Prezenta de cabluri prelungitoare intre

echipament si priza

Prize si aparate cu impamantare si

polaritate corecte

Existenta de conectari electrice in

apropierea chiuvetelor, sub dusuri, etc

Existenta de echipamente cu cabluri

electrice care prezinta semne de

deteriorare

Existenta de prize sau conductori electrici

suprasolicitati

Existenta de cabluri electrice montate pe

pardoseala

Existenta de sigurante electrice adecvate in

circuite

Prizele electrice plasate langa surse de apa

respecta reglementarile nationale

Existenta de cabluri electrice cu

impamantare

Existenta de surse de incalzire electrice

mobile in incaperi

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Echipament de protectie individuala

pentru personal

Posibilitatea efectuarii lavajului ocular in

laborator

Existenta dusurilor de siguranta

Echipament de protectie individuala

disponibil : manusi, halate, ochelari

Purtarea corecta a echipamentului de

protectie (halate, sorturi, boneta, etc)

Echipamentul de protectie individuala nu

este purtat in afara laboratorului

Existenta echipamentului de protectie

individuala pentru activitatea de stocaj

criogenic

Managementul deseurilor

Existenta de indicii care probeaza

depozitarea incorecta a deseurilor

Deseurile sunt sortate si depozitate in

Containere Separate ?

Existenta de containere cu deseuri chimice

etichetate, marcate, datate si pastrate

inchise

Containerele cu deseuri chimice sunt

Manipulate Si Depozitate Corect ?

Containerele pentru obiecte intepatoare/

taietoare sunt utilizate si indepartate in mod

Corect ?

Pardoseala nu prezinta urme de deseuri

Procedurile de indepartare a deseurilor

sunt aﬁsate in laborator

Programe de siguranta si sanatate

ocupationala

S-A Facut Comunicarea Riscului?

Asigurarea protectiei cailor respiratorii

Asigurarea protectiei auzului

Monitorizarea formaldehidei

Monitorizarea etilen dioxidului

Monitorizarea gazelor anestezice

Controale tehnice generale

Fluxul de aer din laborator nu este orientat

catre celelalte sectoare de activitate,

coridoare, oﬁciu, vestiar, birouri

Exista chiuvete si sifoane de pardoseala ce

Permit Refularea Aerului Din Canalizare ?

Sunt disponibile chiuvete pentru spalarea

Mainilor Oriunde Trebuie ?

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Exista componente mobile neprotejate ale

Echipamentelor ?

Instalatia de vid este prevazuta cu ﬁltre si

dispozitive care impiedica rupturile de vid

(Capcane De Vid) La Nivelul Meselor De Lucru ?

Exista pericol de reﬂuare in reteaua de

Alimentare Cu Apa ?

Existenta unor echipamente de distilare a

apei in buna stare de functionare

Program Activ Si Efectiv De Control Al

rozatoarelor si artropodelor

Practici si proceduri generale

Se pastreaza alimente pentru consumul

Uman In Aria Laboratorului ?

Cuptoarele cu microunde din laborator

sunt in mod clar etichetate: „Doar pentru

uz de laborator. Este interzisa prepararea

alimentelor!”

Consumul de alimente si bauturi,

fumatul, aplicarea de cosmetice in incinta

laboratorului

Recipientele de sticla aﬂate sub presiune

sunt protejate

Este interzisa pipetarea cu gura

Exista si sunt folosite dispozitive mecanice

de pipetare

Imbracamintea de protectie pentru laborator

este pastrata separat de imbracamintea de

strada

Gospodarirea generala a laboratorului

Existenta unor recipiente de sticla pastrate

pe pardoseala

Se constata erori evidente potential

periculoase

Existenta unor materiale absorbante curate

disponibile la posturile de lucru

Cioburile de sticla sunt manipulate cu

mijloace mecanice: perie, faras, pensa

Protectia impotriva incendiilor

Capetele de stropire (sprinklere) sunt libere

si degajate

Deschiderile din tavan, paviment, pereti

sunt lasate libere

Exista cabluri sau tubulaturi care trec prin

spatiul deschiderii usilor

Latime minima de 1m a usilor laboratorului

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Depozitare de materiale peste conducte,

hidranti sau instalatia de semnalizare

luminoasa

Depozitarea in laborator a unor substante

inﬂamabile in exces

Bai termostatate

Existenta unor sisteme de oprire automata

in caz de nivel prea scazut al apei si/sau

supraincalzire

Confectionate din materiale necombustibile

Data auditului:……………………..

Nume, prenume auditor

…………………………………………………………

Semnatura

…………………………………………………………

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Tabelul 6. Laboratorul de baza – Nivel de Biosiguranta 2. Chestionar pentru evaluarea

Biosigurantei

Acest formular se foloseste insotit obligatoriu de formularul pentru evaluarea biosigurantei in Laboratorul

de baza – Nivel de Biosiguranta 1 (vezi Tabelul 5)

Locatie laborator: Data:

Sef Laborator:

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Hota de Biosiguranta (HSB)

Certiﬁcare in ultimele 12 luni Locatie:

Suprafata HSB este curatata cu un dezinfectant Marca:

adecvat dupa ﬁecare utilizare Tip:

Serie Nr.:

Grila frontala si ﬁltrele de exhaustare sunt lasate

libere

Se utilizeaza ﬂacara deschisa in interiorul hotei

Liniile de vacuum sunt echipate cu ﬁltre in serie si

cu capcane cu dezinfectant

Performantele HSB sunt afectate de amplasarea

hotei sau de curenti de aer

HSB este utilizata ori de cate ori exista riscul

potential de formare a aerosolilor

Laboratorul

Acces limitat / restrictionat. Permisiune de a intra

doar pentru personalul laboratorului

Acces limitat doar pentru personalul avizat asupra

tuturor pericolelor potentiale

Sigla de Pericol biologic este aﬁsata in mod

corespunzator pe usa laboratorului

Sigla este insotita de inscrierea unor informatii

precise si actuale

Sigla si informatiile sunt lizibile si nedeteriorate

Toate usile sunt mentinute inchise

Decontaminarea

Decontaminantii utilizati sunt activi asupra

agentilor microbieni manipulati in laborator

Toate accidentele si imprastierile (stropiri,

deversari) care implica material infectios sunt

raportate sefului de laborator

Folosirea unor decontaminanti adecvati pentru

neutralizarea materialului infectios imprastiat

Suprafetele de lucru sunt decontaminate inainte

si dupa ﬁecare procedura, zilnic si dupa ﬁecare

imprastiere accidentala

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Manipularea deseurilor contaminate

Containerele pentru deseuri potential infectioase

sunt folosite corect

Containerele pentru deseuri potential infectioase

nu sunt umplute pana la refuz

Containerele pentru deseuri potential infectioase

sunt corect etichetate si inchise

Culturile si deseurile obisnuite sunt decontaminate

corect inainte de evacuare

Materialele care se decontamineaza in afara

laboratorului sunt transportate in containere

etanse,inchise si rezistente, in concordanta cu

procedurile locale si reglementarile nationale

Deseurile mixte sunt decontaminate din punct de

vedere biologic inainte de a ﬁ eliminate ca deseuri

chimice si/sau radiologice

Protectia personalului

Personalul laboratorului este informat periodic

asupra imunizarilor/testarilor corespunzatoare

agentilor microbieni manipulati

Contactarea unor servicii medicale adecvate

pentru examene de bilant periodic, supraveghere

si tratament pentru expunerile profesionale

Materialele si echipamentele contaminate biologic

se manipuleaza cu manusi

Protectia fetei ori de cate ori se lucreaza cu

material contaminat biologic in afara hotelor de

biosiguranta

Spalarea mainilor :

dupa indepartarea manusilor

dupa lucrul cu agenti infectiosi

inainte de a parasi laboratorul

Sunt disponibili agenti antimicrobieni pentru un

prim ajutor prompt

Practici

Utilizarea HSB ori de cate ori exista riscul potential

de a ﬁ generati aerosoli, respectiv imprastieri

accidentale

Existenta unui ghid de biosiguranta corect elaborat

si aplicat

Personalul citeste, revede (cel putin anual) si

aplica instructiunile privind practicile si procedurile

de laborator, inclusiv pe cele cuprinse in ghidul de

biosiguranta

Procedurile sunt aplicate in practica astfel incat sa

se reduca la minimum formarea de aerosoli si/sau

de dispersii accidentale

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Element evaluat Da Nu NA Observatii

Pentru agenti infectiosi se utilizeaza seringi de

unica utilizare si/sau seringi cu ac nedetasabil

Cupele si rotoarele de centrifuga se deschid numai

in HSB

Probele biologice cu risc infectios sunt transportate

in afara HSB in containere autorizate si in acord

cu reglementarile de transport

Facilitati

Exista chiuvete pentru spalarea mainilor langa

iesirea din laborator

Nume, prenume auditor Data auditului :………………….

…………………………………………………………

Semnatura

…………………………………………………………

8. Recomandari Pentru Certificarea Laboratorului / Facilitatilor Acestuia

Tabel 7. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguranta 3. Chestionar pentru evaluarea

biosigurantei

Acest formular se foloseste insotit obligatoriu de formularele pentru evaluarea biosigurantei in Laboratoarele

de baza – Nivel de Biosiguranta 1 si 2 (Vezi Tabelele 5 si 6)

Locatie laborator: Data:

Sef laborator

Element evaluat Da Nu N/A Observatii

Facilitati

Laboratorul este separat de circulatia nerestrictionata

din restul cladirii

Accesul controlat in laborator se face printr-o

anticamera ale carei usi se inchid automat, ﬁind

interconectate (nu se poate deschide decat o singura

usa la un moment dat)

Toate caile de acces in laborator se pot inchide etans

pentru decontaminare

Aerul exhaustat nu este recirculat si este evacuat in

exterior la distanta de spatii locuite

Exista un sistem de ventilatie controlat pentru

monitorizarea directionarii ﬂuxului de aer

Protectia personalului

In laborator se poarta halate inchise la spate

Echipamentul individual de protectie este purtat doar

in incinta laboratorului

Sunt disponibile chiuvete cu robinete automate sau

manevrabile cu ajutorul pedalei / cotului

Protectia mainilor

Sunt purtate cate doua perechi de manusi atunci

cand se manipuleaza material contaminat biologic,

echipament potential contaminat si la curatenia

suprafetelor de lucru

Protectia respiratorie

Mijloace de protectie respiratorie sunt purtate de

intreg personalul atunci cand aerosolii nu sunt

retinuti in siguranta de HSB

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Practici

Asigurarea protectiei mucoaselor atunci cand se

lucreaza cu material infectios in afara HSB

Personalul este instruit asupra pericolelor asociate

cu manipularea anumitor agenti microbieni

Personalului i se impune sa citeasca si sa urmeze

toate instructiunile privitoare la practicile si

procedurile din laborator, inclusiv cele din ghidul de

biosiguranta

Personalul este instruit anual si ori de cate ori apar

modiﬁcari ale procedurilor

Toate deseurile contaminate microbian sunt

autoclavate inainte de a ﬁ indepartate

Nume, prenume auditor………………………………………. Data auditului:……………………..

Semnatura………………………………………………………….

9. Conceptul De Biosecuritate In Laborator

Ghidurile privind biosiguranta in laborator s-au concentrat in mod traditional pe formularea de

recomandari generale pentru protejarea celor care lucreaza in laborator. Aceste ghiduri subliniau rolul

practicilor corecte microbiologice, al echipamentelor de securizare, al unor facilitati concepute, utilizate

si intretinute corespunzator, al masurilor administrative pentru reducerea riscului de accidente sau

imbolnavirii personalului. Ca o consecinta a acestui mod de abordare au fost neglijate riscurile pentru mediu

si comunitate. In zilele noastre a aparut necesitatea extinderii conceptului traditional de biosiguranta, prin

includerea masurilor de biosecuritate in laborator. Evenimentele produse la nivel mondial in trecutul

recent subliniaza necesitatea protejariii laboratoarelor si a materialelor pe care acestea le detin, pentru

a nu putea ﬁ utilizate intentionat impotriva sanatatii populatiei si a faunei, a agriculturii sau a mediului.

Inainte de a deﬁni nevoile de biosecuritate ale laboratorului, este important sa se inteleaga deosebirea

dintre notiunile de “biosiguranta in laborator” si “biosecuritate in laborator”.

Conceptul de “biosiguranta in laborator” se foloseste pentru a descrie principiile de securizare,

tehnologiile si regulile ce trebuie urmate pentru a preveni expunerea neintentionata la agenti patogeni si

toxine sau eliberarea lor accidentala in mediu.

Conceptul de “biosecuritate in laborator” se refera la masuri de securitate luate la nivel institutional

si personal cu scopul prevenirii diversiunilor/atentatelor sau a eliberarii intentionate de patogeni sau toxine

precum si pentru prevenirea pierderii, furtului sau folosirii gresite a acestora.

Practicile eﬁcace de biosiguranta stau de fapt la baza masurilor de biosecuritate in laborator.

Prin evaluarea riscului, realizat ca parte integranta a programului de biosiguranta al institutiei, se obtin

informatii despre tipurile de microorganisme manipulate, localizarea lor ﬁzica, personalul care solicita

acces la ele si se identiﬁca persoanele responsabile pentru pastrarea lor. Aceste informatii pot ﬁ utilizate

pentru a aprecia daca o institutie poseda material biologic ce poate prezenta interes pentru cei ce doresc

a-l utiliza in mod impropriu.

Pentru ﬁecare sector din laborator trebuie elaborat si aplicat un program speciﬁc de biosecuritate

in acord cu caracteristicile facilitatii respective, cu tipul de activitate desfasurata si cu conditiile locale. In

consecinta, masurile de biosecuritate in laborator trebuie sa ﬁe reprezentative pentru variatele necesitati

ale institutiei si ar ﬁ de dorit sa cuprinda si contributii din partea directorului stiintiﬁc, a responsabilului

cu biosiguranta, a personalului stiintiﬁc al laboratorului, a personalului de intretinere, a personalului

responsabil cu tehnologia informatiei si a consilierilor juridici si personalului de securitate, daca este

cazul.

Masurile de biosecuritate in laborator trebuie sa se bazeze pe un program cuprinzator de

inventariere a agentilor patogeni si a toxinelor, incluzand o evidenta la zi ce va cuprinde si locul de stocare,

identiﬁcarea personalului ce are acces la acestea, descrierea utilizarii lor, documentarea transferului

intern (in si intre diferitele sectoare ale laboratorului) si extern, precum si orice inactivare si/sau eliminare

de materiale. De asemenea, trebuie stabilit la nivel institutional un protocol de biosecuritate in laborator

pentru identiﬁcarea, raportarea, investigarea si remedierea breselor din sistemul de biosecuritate al

laboratorului, incluzand si eventualele neconcordante rezultate din activitatea de inventariere. Implicarea,

rolurile si responsabilitatile autoritatilor de sanatate publica si ale celor de securitate in cazul unei infractiuni

de biosecuritate trebuie sa ﬁe clar deﬁnite.

Intregul personal trebuie instruit in domeniul biosecuritatii in laborator, instruire distincta de cea din

domeniul biosigurantei. Aceasta instruire trebuie sa ajute personalul sa inteleaga necesitatea de protectie

pentru astfel de materiale si rationamentul pe care se bazeaza masurile speciﬁce de biosecuritate si

trebuie sa includa o trecere in revista a standardelor nationale relevante si a procedurilor speciﬁce ale

9. Conceptul de biosecuritate in laborator

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

institutiei. De asemenea, in cursul instruirii trebuie prezentate proceduri ce descriu rolul si responsabilitatile

personalului in cazul producerii unei infractiuni de biosecuritate.

Un element central in cadrul masurilor eﬁcace de biosecuritate in laborator, il constituie, de

asemenea, compatibilitatea profesionala si etica de a lucra cu patogeni periculosi a tuturor persoanelor

autorizate a avea acces regulat la materialele cu regim special.

In rezumat, precautiile de biosecuritate trebuie sa devina parte a activitatilor de rutina din laborator,

chiar daca se aplica tehnici aseptice sau alte practici microbiologice sigure. Masurile de biosecuritate

in laborator nu trebuie sa stanjeneasca schimbul eﬁcient de materiale de referinta, probe clinice si

epidemiologice si nici circulatia informatiilor adiacente necesare pentru bunul mers al investigatiilor clinice

si de sanatate publica. Managementul competent al biosecuritatii nu trebuie sa interfere in mod nepotrivit

cu activitatea de zi cu zi a personalului stiintiﬁc sau sa ﬁe un impediment in desfasurarea cercetarilor.

Trebuie pastrat accesul legitim la materialele importante pentru cercetare si diagnostic. Evaluarea

compatibilitatii personalului, instruirea speciﬁca in materie de biosecuritate si respectarea procedurilor de

protectie fata de agenti patogeni constituie mijloace de crestere a nivelului de biosecuritate a laboratorului.

Toate aceste eforturi trebuie initiate si mentinute prin evaluari periodice ale riscurilor si ale amenintarilor si

printr-o revizuire si actualizare regulata a procedurilor. Trebuie veriﬁcata corespondenta acestor proceduri

si instructiuni cu standardele nationale privind biosecuritatea laboratorului.

10. Hotele De Siguranta Biologica

Hotele de siguranta biologica (HSB) sunt destinate a proteja operatorul, mediul din laborator si

materialele de lucru fata de expunerea la aerosoli si picaturi care se pot produce in cursul manipularii

materialelor continand agenti infectiosi, cum ar ﬁ culturile primare, tulpinile de colectie si probele de

diagnostic. Aerosolii sunt produsi de orice activitate care determina aparitia de miniparticule sau stropi

de material lichid sau semilichid, cum ar ﬁ agitarea, turnarea, amestecarea sau picurarea unui lichid

pe o suprafata sau intr-un alt lichid. Activitatile de laborator precum insamantarea placilor de agar prin

efectuarea de striuri paralele, inocularea ﬂacoanelor de culturi de celule cu o pipeta, folosirea unei pipete

mono- sau multicanal pentru a distribui suspensii de agenti infectiosi in placi de microcultura, efectuarea

de dilutii in tuburi sau placi, omogenizarea si agitarea prin producerea de vartej a materialelor infectioase,

centrifugarea lichidelor contaminate sau manipularea animalelor, pot genera aerosoli infectiosi. Particulele

de aerosoli cu diametrul sub 5 μm si picaturile mici, cu diametrul de 5-100 μm nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Tehnicianul de laborator nu este, in general, avertizat asupra formarii acestor particule si asupra faptului

ca ele pot ﬁ inhalate sau pot contamina suprafete si materiale. HSB, folosite corect, sunt foarte eﬁciente

in reducerea frecventei infectiilor dobandite in laborator, evita contaminarea incrucisata a culturilor prin

expunere la aerosoli si protejeaza mediul.

Tabelul 8. Alegerea unei HSB in functie de tipul de protectie dorit.

10. Hotele de siguranta biologica1

Tip De Protectie Hsb Indicata

Protectia personalului fata de microorganisme Clasa I, Clasa II, Clasa III

din Grupurile de Risc 1-3

Protectia personalului fata de microorganisme

din Grupul de Risc 4, manipulare din exterior, Clasa III

prin panou cu manusi

Protectia personalului fata de microorganisme

din Grupul de Risc 4, laborator cu izolare in Clasa I, Clasa II

costum protector (tip scafandru)

Protectia produselor Clasa II, Clasa III cu ﬂux laminar

Protectia fata de radionuclizi volatili si Clasa II B1, Clasa II A2 cu evacuare spre

protectie chimica, expunere de ordinul exterior

minutelor

Protectie fata de radionuclizi volatili si Clasa I, Clasa II B2, Clasa III

protectie chimica

De-a lungul anilor, conceptia clasica a HSB a suferit numeroase modiﬁcari. O modiﬁcare majora

a constat in adaugarea unui ﬁltru de inalta eﬁcienta pentru particulele din aer (HEPA – High Efﬁciency

Particulate Air) la sistemul de evacuare. Filtrul HEPA retine 99,97% din particulele cu diametrul de 0,3 μm

si 99,99% din particulele cu dimensiuni mai mari sau mai mici. In acest fel, ﬁltrul HEPA are capacitatea

de a retine eﬁcient toti agentii infectiosi cunoscuti si de a asigura evacuarea din hota a unui aer complet

Denumiri echivalente : cabinet (incinta) de siguranta biologica – BSC (BioSafety Cabinet) sau post de securitate microbiologica

PSM (poste de sécurité microbiologique)

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

puriﬁcat de ori ce fel de microbi. A doua modiﬁcare de conceptie a constat in directionarea aerului ﬁltrat

prin HEPA catre suprafata de lucru, protejand-o pe aceasta si materialele cu care se lucreaza. Aceasta

caracteristica este frecvent denumita protectia produsului. Aceste modiﬁcari au dus la aparitia a trei clase

de HSB. Tipul de protectie conferit de ﬁecare dintre ele este speciﬁcat in Tabelul 8.

Nota: Hotele cu ﬂux de aer orizontal sau vertical (“incinte de lucru cu aer puriﬁcat”) nu sunt de fapt HSB

si nu trebuie folosite in locul acestora.

10.1. HSB de Clasa I

Figura 6 contine o prezentare schematica a HSB de Clasa I. Aerul din incapere este preluat

printr-o deschizatura frontala cu o viteza minima de 0,38m/s, trece pe deasupra suprafetei de lucru si este

evacuat din hota prin conducta de evacuare. Fluxul de aer directionat dinspre operator catre conducta

de evacuare indeparteaza particulele de aerosoli care pot ﬁ generate la nivelul suprafetei de lucru.

Deschizatura frontala permite operatorului sa ajunga cu mainile la suprafata de lucru din interiorul hotei

si, in acelasi timp, el poate sa vada aceasta suprafata printr-un panou frontal transparent. Acest panou

poate ﬁ la randul sau ridicat complet pentru a permite accesul la suprafata de lucru in scopul curatarii sau

in alte scopuri.

Aerul din hota este evacuat printr-un ﬁltru HEPA: (a) in laborator si apoi in exterior prin sistemul

de aerisire al cladirii; (b) catre exterior prin sistemul de evacuare a aerului din cladire; sau (c) direct in

exterior. Filtrul HEPA poate ﬁ amplasat ﬁe in sistemul de evacuare al HSB ﬁe in cel al cladirii. Unele

HSB de Clasa I sunt echipate cu un ventilator propriu de evacuare, in timp ce altele folosesc ventilatorul

sistemului de evacuare a aerului din cladire.

HSB de Clasa I a fost prima HSB recunoscuta ca atare si, datorita conceptiei sale constructive

simple, este inca larg folosita in intreaga lume. Ea prezinta avantajul de a conferi protectie personalului si

mediului, dar poate ﬁ folosita si pentru lucrul cu radionuclizi si substante chimice toxice volatile. Deoarece

aerul nesterilizat din incapere patrunde peste suprafata de lucru prin deschizatura frontala, hota nu

asigura protectia produsului.

Figura 6. Reprezentare schematica a HSB de Clasa I

A: deschizatura frontala; B: panou frontal transparent; C: ﬁltru HEPA de evacuare; D: spatiul de evacuare.

10. Hotele De Siguranta Biologica

10.2. HSB de Clasa II

Pe masura ce s-a extins utilizarea culturilor de celule si tesuturi in scopul cultivarii virusurilor sau

pentru alte scopuri, s-a ajuns la concluzia ca nu este admisibil ca aerul nesteril din incapere sa ajunga

pe suprafata de lucru. HSB de Clasa II au fost concepute nu numai pentru a proteja personalul, ci si

pentru a proteja materialele de pe suprafata de lucru de aerul contaminat din incapere. HSB de Clasa II,

cu cele patru tipuri (A1, A2, B1 si B2), difera de cele de clasa I prin faptul ca permit doar accesul unui aer

steril, ﬁltrat prin ﬁltre HEPA, la nivelul suprafetei de lucru. HSB de clasa II poate ﬁ utilizata atunci cand se

lucreaza cu agenti infectiosi din Grupurile de Risc 2 si 3. HSB de Clasa II pot ﬁ folosite in cazul lucrului

cu agenti infectiosi din Grupul de Risc 4 doar daca se folosesc costume de izolare cu presiune pozitiva

(tip scafandru).

HSB de Clasa II tipul A1

HSB de Clasa II tip A1 este prezentata in Fig. 7. Un ventilator intern absoarbe aer din incapere

(aer de alimentare) in interiorul hotei prin deschizatura frontala si apoi prin grilajul de captare frontal.

Viteza de patrundere a aerului trebuie sa ﬁe de cel putin 0,38 m/s la nivelul deschizaturii frontale. Apoi,

aerul de alimentare trece printr-un ﬁltru HEPA de alimentare, urmand sa ﬁe trimis in jos, catre suprafata

de lucru. Pe masura ce coboara, ﬂuxul de aer se desparte la aproximativ 6-18 cm deasupra suprafetei

de lucru, jumatate din ﬂux trecand prin grilajul frontal de evacuare si jumatate prin grilajul posterior de

evacuare. Toate particulele de aerosoli generate la nivelul suprafetei de lucru sunt imediat captate de

ﬂuxul descendent de aer, care trece apoi prin grilajele de evacuare frontal si posterior, oferindu-se astfel

cel mai inalt nivel de protectie a produselor. Aerul este apoi descarcat prin conducta comuna posterioara in

spatiul dintre ﬁltrele de alimentare si de evacuare, plasate in partea superioara a hotei. Datorita diferentei

de marime dintre aceste ﬁltre, aproximativ 70% din ﬂuxul de aer este recirculat prin ﬁltrul de alimentare,

pentru a ajunge inapoi in zona de lucru; restul de 30% trece prin ﬁltrul de evacuare pentru a ajunge in

incaperea de lucru sau la exterior.

Aerul din HSB de Clasa II A1 poate ﬁ recirculat catre incapere sau evacuat catre exteriorul cladirii,

prin conectare etansa ﬁe la o conducta special destinata, ﬁe la sistemul general de evacuare a aerului

din cladire.

Recircularea aerului de evacuare in incaperea de lucru prezinta avantajul reducerii costurilor de

incalzire ale cladirii, deoarece aerul cald sau rece din incapere nu trece in mediul extern. Conectarea

la un sistem de conducte de evacuare permite, de asemenea, folosirea unor asemenea HSB in cazul

lucrului cu radionuclizi volatili si cu substante chimice toxice volatile (Tabelul 8).

HSB de Clasa II tip A2 ventilate la exterior, tip B1 si tip B2

HSB de Clasa II tip A2 ventilate catre exterior, tip B1 (Fig.8) si tip B2 – sunt variante ale tipului

IIA1, iar caracteristicile lor, precum si cele ale HSB de Clasa I si de Clasa III, sunt prezentate in Tabelul

difera intre ele prin mai multe aspecte:

sistemul de evacuare, care poate elimina aerul din hota catre incapere sau catre exterior, printr-un

caracteristicile de presiune (conductele contaminate biologic si spatiul de evacuare sunt ﬁe sub

presiune negativa, ﬁe inconjurate de alte spatii si conducte sub presiune negativa).

9. Fiecare varianta de HSB este adecvata utilizarii in scopuri specializate (vezi Tabelul 8). Aceste HSB
viteza de patrundere a aerului prin deschizatura frontala;
cantitatea de aer recirculata la nivelul suprafetei de lucru si eliminata din hota;
sistem de evacuare special destinat sau prin sistemul general de evacuare a aerului din cladire;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Figura 7. Reprezentare schematica a unei HSB de Clasa II A1

A: deschizatura frontala; B: panou frontal transparent mobil; C: ﬁltrul HEPA de evacuare; D: conducta comuna

posterioara; E: ﬁltrul HEPA de alimentare; F: ventilator suﬂant.

Figura 8. Reprezentare schematica a unei HSB Clasa II tip B1

A=deschiderea frontala, B=panoul frontal transparent, C=ﬁltrul HEPA de evacuare, D=ﬁltrul HEPA de alimentare,

E=spatiul de evacuare cu presiune negativa, F=ventilatoare, G=ﬁltrul HEPA de alimentare. Este necesara conectarea

evacuarii HSB la sistemul general de evacuare a aerului din cladire.

10. Hotele De Siguranta Biologica

Descrierea completa a diferitelor HSB de Clasa II A si B poate ﬁ obtinuta consultand referintele

bibliograﬁce (7) si (8) precum si cartile tehnice ale echipamentelor.

Tabelul 9. Diferente intre HSB de Clasa I, II si III

% de aer

Viteza de intrare

HSB m/s Sistem de evacuare

recirculat evacuat

I* 0,36 0 100 conducta rigida

spre incapere sau prin

IIA1 0,38 – 0,51 70 30

conducta speciala

IIA2 cu ventilare spre spre incapere sau prin

0,51 70 30

exterior * conducta speciala

IIB1* 0,51 30 70 conducta rigida

IIB2* 0,51 0 100 conducta rigida

III* nu se aplica** 0 100 conducta rigida

Toate conductele contaminate sunt sub presiune negativa sau sunt inconjurate de alte conducte sau

spatii cu presiune negativa

* Panoul frontal cu manusi este ﬁxat in deschizatura frontala.

10.3. HSB de Clasa III

Acest tip de hota (Fig.9) ofera cel mai inalt nivel de protectie a personalului si este folosit, in

special, pentru lucrul cu agenti din Grupul de Risc 4. Orice comunicare intre interiorul si exteriorul hotei

este blocata in ambele sensuri, printr-un sistem etans. Aerul de alimentare este ﬁltrat HEPA (devenind

astfel steril), iar aerul evacuat trece prin doua ﬁltre HEPA succesive pentru decontaminare. Fluxul de aer

este mentinut printr-un sistem de ventilatie special conceput, amplasat la exteriorul hotei, care mentine

interiorul hotei sub presiune negativa (de aproximativ 124,5 Pa). Accesul la suprafata de lucru se face

prin intermediul unor manusi de cauciuc foarte rezistente, care fac corp comun cu un panou frontal ﬁxat

etans.

HSB de Clasa III trebuie sa aiba atasat un compartiment de trecere, sterilizabil si echipat cu ﬁltre HEPA de

evacuare, prin care se scot obligatoriu toate materialele care s-au introdus si s-au gasit in hota in timpul

lucrului in vederea sterilizarii lor. Hota poate ﬁ conectata la un autoclav cu doua usi, pentru a decontamina

toate materialele care sunt introduse sau scoase din hota. Panoul frontal poate ﬁ prevazut cu mai multe

perechi de manusi pentru a extinde suprafata de lucru. HSB de Clasa III sunt recomandate pentru lucrul

in laboratoarele cu Nivel de Biosiguranta 3 si 4.

10.4. Conexiunile pentru evacuarea aerului din hota de siguranta biologica.

Hotele de siguranta biologica de Clasa II tip A1 si tip A2 conectate catre exterior sunt prevazute

cu un tub ﬂexibil de tip “manson” sau cu un “capison“ (ca tubul/conducta de evacuare de la hota de

bucatarie), in care este presiune negativa. Acesta este ﬁxat pe traiectul de evacuare al hotei si conduce

aerul din hota, decontaminat prin ﬁltrare HEPA, spre conductele generale de evacuare a aerului din

cladire. Intre manson si traiectul de evacuare al hotei se pastreaza o mica fanta de 2,5 cm diametru.

Aceasta mica deschizatura permite si absorbtia aerului din incapere catre sistemul de evacuare a aerului

din cladire. Capacitatea sistemului de evacuare a aerului din cladire trebuie sa ﬁe suﬁcienta pentru

eliminarea atat a aerului din camera, cat si a aerului din HSB. Mansonul de conexiune trebuie sa ﬁe usor de

scos sau sa ﬁe conceput in asa fel incat sa permita efectuarea testelor operationale asupra hotei.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

In general, functionarea unei HSB conectate prin manson nu este inﬂuentata prea mult de ﬂuctuatiile

ﬂuxului de aer din cladire.

HSB de Clasa II tip B1 si tip B2 sunt prevazute cu conducte de evacuare rigide, de tipul celor

conectate etans, (fara nici o deschizatura), la sistemul de evacuare al aerului din cladire sau, mai bine, la

un sistem de evacuare special destinat, cu presiune negativa. Sistemul de evacuare al aerului din cladire

trebuie sa ﬁe perfect adaptat la cerintele de ﬂux speciﬁcate de producator, referitoare la volum, precum

si la presiunea statica. Certiﬁcarea unei HSB cu conducta rigida necesita mai mult timp de lucru decat

cea a unei HSB care recircula aerul din incapere sau care are conexiune prin manson deoarece trebuie

validata si etanseizarea perfecta.

Figura 9. Reprezentare schematica a unei HSB de Clasa III (panou frontal cu manusi):

E: autoclav cu doua intrari sau compartiment de trecere; F: container (tanc) pentru deseuri chimice.

Se impune conectarea sistemului de evacuare al hotei la un sistem independent de cel de evacuare a aerului

din cladire.

10.5. Alegerea unei hote de siguranta biologica

HSB trebuie aleasa, in primul rand, in functie de tipul de protectie necesar: protectia produselor,

protectia personalului fata de microorganisme din Grupurile de Risc 1-4 si fata de expunere la radionuclizi

si substante chimice toxice/volatile sau o combinatie a acestora, precum si protectia mediului inconjurator.

Tabelul 8 arata care HSB este recomandata pentru ﬁecare tip de protectie.

A: gauri pentru montarea de manusi de lungimea bratelor; B: panou frontal transparent;
C: ﬁltre HEPA duble pentru evacuare; D: ﬁltru HEPA de alimentare cu aer;

10. Hotele De Siguranta Biologica

Substantele chimice toxice sau volatile nu trebuie manipulate in HSB care recircula aerul de

evacuare prin incapere, cum ar ﬁ cele de Clasa I care nu au conducte de comunicare cu sistemul de

evacuare al cladirii, sau cele de Clasa II tip A1 sau tip A2. HSB de Clasa II tip B1 sunt acceptabile pentru

lucrul timp de cateva minute cu radionuclizi si substante toxice/volatile. Hotele de Clasa II tip B2, numite

si hote cu evacuare completa, se impun atunci cand se manipuleaza radionuclizi si substante chimice

volatile in cantitati mari.

10.6. Folosirea HSB in laborator

Amplasarea

Viteza de intrare a ﬂuxului de aer prin deschizatura frontala in HSB este de aproximativ 0,45 m/s.

La aceasta viteza, ﬂuxul de aer directionat isi mentine cu greu integritatea si poate ﬁ intrerupt de catre

curentii de aer generati de miscarile persoanelor in jurul HSB, de ferestrele deschise, de sistemele de

alimentare cu aer, de inchisul si deschisul usilor. HSB trebuie amplasate intr-un loc ferit de traﬁc si de

curenti de aer potential perturbatori. Oricand este posibil, se va lasa un spatiu liber de 30 cm in spatele

si in partile laterale ale hotei pentru a permite un acces usor pentru intretinere. Este necesara pastrarea

unui spatiu liber de 30-35 cm deasupra hotei, pentru a permite masurarea exacta a vitezei aerului prin

ﬁltrul de evacuare si pentru a schimba ﬁltrele.

Operatorii

Daca HSB nu sunt folosite corect, protectia oferita de ele poate ﬁ mult diminuata. Operatorii

trebuie sa aiba grija sa mentina integritatea ﬂuxului de aer care patrunde prin deschizatura frontala, atunci

cand isi misca bratele spre interiorul sau exteriorul hotei, in timpul lucrului. Miscarile bratelor trebuie facute

lent, perpendicular pe deschizatura frontala. Materialele din hota vor ﬁ manipulate dupa un minut de la

introducerea bratelor, pentru a permite acomodarea si pentru a “mãtura cu aer steril” suprafata mainilor si

a bratelor. Numarul miscarilor facute prin deschizatura frontala trebuie redus, plasand in interiorul hotei

toate materialele necesare inainte de inceperea lucrului.

Plasarea materialelor

Grila frontala de captare a aerului din HSB din clasa II nu trebuie sa ﬁe blocata cu hartie,

echipamente sau alte obiecte. Suprafata materialelor care vor ﬁ plasate in hota trebuie decontaminata

cu alcool de 70°. Zona de lucru din hota se poate acoperi cu prosoape de hartie absorbanta, imbibate

sau nu cu dezinfectant, pentru a retine eventuale scurgeri si stropi. Toate materialele trebuie plasate

in hota spre marginea posterioara a suprafetei de lucru, cat mai in spate posibil, fara a bloca grilajul

posterior. Echipamentele generatoare de aerosoli (de ex. mixere, centrifugi etc.) trebuie asezate spre

partea posterioara a hotei. Deseurile colectate pe categorii in recipiente speciale (precum sacii de

colectare pentru materialele contaminate, recipientele cu varfuri de pipete folosite, recipientele cu probe,

etc.) trebuie plasate intr-o latura a hotei. Fluxul de operatii trebuie sa se desfasoare dinspre zona curata

spre zona contaminata a suprafetei de lucru.

Pungile de colectare pentru deseuri periculoase sau containerele si recipientele pentru colectarea

deseurilor taietoare – intepatoare ( ex. varfuri de pipete ), care urmeaza sa ﬁe autoclavate, nu trebuie

plasate in afara hotei. Miscarile repetate inauntru/in afara, facute pentru utilizarea acestor containere, pot

intrerupe bariera de aer a hotei si pot compromite atat protectia personalului, cat si pe cea a produselor.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Operare si intretinere

Majoritatea HSB sunt concepute pentru a ﬁ utilizate non-stop, iar inspectorii considera ca folosirea

continua este utila si pentru controlul nivelului particulelor de praf si al altor particule din laborator. HSB de

Clasa II tip A1 si A2 cu evacuare spre incapere sau cu conectare prin manson la o conducta proprie de

evacuare pot ﬁ oprite in perioadele in care nu sunt folosite. Alte tipuri, precum HSB de Clasa II-B1 si B2,

prevazute cu instalatii cu conducta rigida, necesita un ﬂux de aer permanent cu presiune negativa, pentru

a mentine echilibrul cu aerul din incapere. Hotele trebuie pornite cu cel putin 5 minute inainte de a incepe

lucrul si oprite dupa cel putin 5 minute de la terminarea lucrului, pentru a permite hotei sa se “curete”,

adica pentru a permite aerului contaminat sa ﬁe evacuat din hota.

Orice reparatie a HSB trebuie facuta de catre un tehnician caliﬁcat (autorizat). Orice disfunctie

in operare trebuie raportata si reparata inainte de a relua utilizarea HSB. Inainte de orice reparatie sau

control (inspectie), HSB trebuie sa ﬁe dezinfectate.

Radiatiile ultraviolete

Folosirea radiatiilor ultraviolete in HSB nu este necesara. Daca se folosesc, lampile UV trebuie

curatate saptamanal pentru a inlatura praful care reduce efectul germicid al radiatiei. Intensitatea

radiatiei UV trebuie veriﬁcata la ﬁecare recertiﬁcare a hotei, pentru a vedea daca emisia de UV este

corespunzatoare. Lampile UV trebuie inchise in timpul lucrului sau cand exista persoane in incapere,

pentru protectia ochilor si a pielii de expuneri nedorite, dar pot ﬁ lasate sa functioneze daca panoul frontal

transparent este inchis.

Flacara deschisa

Trebuie evitata folosirea ﬂacarii deschise in mediul aproape steril din interiorul HSB. Aceasta

poate modiﬁca traseul ﬂuxului de aer si poate ﬁ periculoasa atunci cand se utilizeaza substante volatile

sau inﬂamabile. De asemenea, utilizarea ﬂacarii deschise poate afecta ﬁltrele HEPA. Pentru a steriliza

ansele bacteriologice, exista micro-arzatoare electrice sau cu gaz.

Scurgerile / stropirile

Instructiunile privind conduita de urmat in cazul producerii unor scurgeri sau stropiri cu lichide

contaminate trebuie citite si insusite de intregul personal al laboratorului; un exemplar va ﬁ aﬁsat la loc

vizibil. In cazul in care are loc o scurgere de material contaminat in interiorul HSB, curatarea trebuie

inceputa imediat, in timp ce hota continua sa functioneze. Se va folosi un dezinfectant eﬁcace, care va

ﬁ aplicat in asa fel incat generarea de aerosoli sa ﬁe cat mai redusa. Toate materialele care au venit in

contact cu substanta varsata trebuie dezinfectate si/sau autoclavate.

Certiﬁcarea

Functionalitatea si integritatea ﬁecarei HSB trebuie supusa unui control de certiﬁcare dupa

standarde nationale si internationale, atat in momentul instalarii, cat si ulterior, in mod periodic, control

facut de tehnicieni caliﬁcati (autorizati), in conformitate cu instructiunile producatorului. Evaluarea

eﬁcacitatii hotei trebuie sa cuprinda : teste de integritate a hotei, a ﬁltrelor HEPA, proﬁlul vitezei ﬂuxului

descendent de aer si cel al vitezei aerului care patrunde, raportul presiune negativa/ventilatie, analiza cu

fum a ﬂuxului de aer, veriﬁcarea sistemelor de alarma si de interblocare. Pot ﬁ facute si testari optionale

pentru scurgeri de curent, intensitatea luminii, intensitatea radiatiilor UV, nivelul zgomotelor si vibratiilor.

Aceste teste necesita echipamente si aptitudini speciale, de aceea este recomandat ca ele sa ﬁe executate

de personal caliﬁcat.

10. Hotele De Siguranta Biologica

Curatarea si dezinfectia

Toate obiectele din interiorul HSB, inclusiv aparatura, trebuie decontaminate la suprafata si

scoase din hota dupa terminarea lucrului, deoarece resturile de medii de cultura favorizeaza cresterea

germenilor.

Suprafetele interioare ale HSB trebuie decontaminate inainte si dupa ﬁecare utilizare.

Suprafata de lucru si peretii interiori trebuie sterse cu un dezinfectant care sa distruga toate

microorganismele care s-ar putea aﬂa in hota. La sfarsitul zilei de lucru, decontaminarea ﬁnala a

suprafetelor trebuie sa includa si pe cea a suprafetei de lucru, a partilor laterale si posterioare si a fetei

interioare a panoului frontal transparent. Se va folosi o solutie clorigena sau alcool de 70°, daca sunt

active pe microorganismele manipulate. Daca se foloseste un dezinfectant coroziv, cum sunt solutiile

clorigene, este necesara o clatire ulterioara cu apa sterila.

Se recomanda ca HSB sa ﬁe lasata in functiune. Daca nu, inainte de a ﬁ oprita, trebuie lasata sa

functioneze cel putin 5 minute pentru evacuarea aerului contaminat din interior.

Decontaminarea

HSB trebuie decontaminate inainte de operatiuni precum schimbarea ﬁltrelor sau mutarea

hotei. Cea mai utilizata metoda de decontaminare este cea prin fumigatie cu formaldehida gazoasa.

Decontaminarea HSB trebuie realizata de catre personal caliﬁcat.

Echipamentul de protectie individuala

Echipamentele de protectie trebuie purtate intotdeauna cand se lucreaza la HSB. In laboratoarele

cu Nivel de Biosiguranta 1 si 2 se pot folosi halate obisnuite. In laboratoarele cu Nivel de Biosiguranta 3 si

4, se asigura o protectie buna cu halate cu fata din material rezistent, care se incheie la spate (cu exceptia

laboratoarelor cu izolare in costum protector). Manusile se vor purta peste manecile halatului si nu sub

ele. Pentru protectia incheieturilor mainii se recomanda purtarea de halate cu mansete elastice. Pentru

unele tehnici este necesar portul mastii si al ochelarilor de protectie.

Alarme

HSB pot ﬁ echipate cu unul sau doua tipuri de alarme. Alarma conectata cu panoul frontal

transparent se gaseste numai la HSB cu panou mobil. Alarma se declanseaza ori de cate ori operatorul

a asezat panoul intr-o pozitie incorecta. Actiunea corectiva consta in pozitionarea corecta a panoului.

Alarma actionata de ﬂuxul de aer semnaleaza perturbarea ﬂuxului normal de aer in hota, care poate

reprezenta un pericol imediat pentru operator sau pentru produs. Cand se declanseaza acest din urma

tip de alarma, se opreste imediat lucrul si se anunta responsabilul de laborator. Detalii suplimentare se

gasesc in cartile tehnice ale hotelor. Personalul trebuie instruit si asupra acestor aspecte.

Informatii suplimentare

Alegerea tipului adecvat de HSB, instalarea, folosirea corespunzatoare si certiﬁcarea anuala

a operarii HSB sunt procese complexe. Se recomanda ca aceste procese sa se desfasoare sub

supravegherea unor specialisti bine instruiti si cu experienta in materie de biosiguranta; acestia trebuie

sa ﬁe familiarizati cu literatura recomandata in capitolul de Bibliograﬁe si trebuie sa ﬁ fost instruiti asupra

tuturor aspectelor privind HSB. Operatorii trebuie sa ﬁ urmat forme speciale de instruire pentru operarea

si utilizarea HSB.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

11. Echipamente De Siguranta

Deoarece aerosolii reprezinta o importanta sursa de infectie, trebuie luate masuri pentru a reduce

formarea si raspandirea acestora. Aerosoli periculosi pot aparea in cursul unor variate operatiuni de

laborator, de ex: amestecare, triturare, agitare, ultrasonare, centrifugare de material infectios. Ca urmare,

chiar daca se foloseste echipament de siguranta, se recomanda ca aceste operatiuni sa se efectueze, pe

cat posibil, intr-o HSB (Capitolul 7). Datele privind HSB, utilizarea si testarea acestora, sunt prezentate in

11. Echipamente de siguranta

Capitolul 10. Simpla Utilizare A Echipamentului De Siguranta Confera Protectie Doar Daca Operatorul Este

bine instruit si foloseste tehnici corecte. Echipamentul trebuie veriﬁcat cu regularitate pentru a garanta

performante constante de protectie.

Tabelul 10 contine o lista a echipamentelor destinate eliminarii sau reducerii unor pericole si

deﬁneste succint caracteristicile lor de siguranta. Detalii suplimentare pentru multe din aceste echipamente

sunt redate in paginile urmatoare. Alte informatii privind utilizarea corecta a acestor echipamente se

regasesc in Capitolul 12.

Informatii referitoare la echipamentele si operatiunile care pot genera pericole sunt prezentate in

Anexa 4.

Tabel 10. Echipamente de biosiguranta

Echipament Pericole vizate Caracteristici care confera siguranta

Hota de securitate Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei

biologica Aerosoli si de la nivelul fantei de acces pentru lucru (viteza

(HSB) stropi redusa de acces frontal al aerului)

Clasa I Filtrare adecvata a aerului eliminat

Nu asigura protectia produsului

Clasa II Aerosoli si Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei

stropi de la nivelul fantei de acces pentru lucru (viteza

redusa de acces frontal al aerului)

Filtrare adecvata a aerului eliminat

Asigura protectia produsului

Clasa III Aerosoli si Nivel maxim de securizare

stropi Asigura protectia produsului daca este prevazuta

cu ﬂux de aer laminar

Izolator din folie Aerosoli si Nivel maxim de securizare

ﬂexibila cu presiune stropi

negativa

Ecran de protectie Stropi de substante Ecran intre operator si aria de lucru

chimice

Dispozitive de Pipetarea cu gura, Usor de folosit.

pipetare (ingestia de patogeni, Controlul contaminarii capatului de suctiune

inhalarea de aerosoli al pipetei, protejand utilizatorul, dispozitivul de

produsi prin aspirarea pipetare si instalatia de vacuum.

cu pipeta, picurarea de Se poate steriliza.

lichid, contaminarea Evita scurgerile din pipeta.

capatului de suctiune al

pipetei )

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Echipament Pericole vizate Caracteristici care confera siguranta

Microarzatoare Stropi din ansele de Arzatorul cu gaz sau electric este introdus intr-un

pentru anse transfer tub de sticla sau ceramica, deschis la gura

Anse de unica Ansele de unica folosinta nu impun tratament

folosinta termic

Recipient impermeabil inchis cu capac

Recipiente sigure Aerosoli, imprastiere si Robustete mecanica

pentru colectarea scurgere Autoclavabil

si transportul

materialelor

infectioase in

vederea sterilizarii

Containere pentru Rani prin intepare. Autoclavabil.

obiecte taietoare/ Robust, rezistent la intepare/taiere

intepatoare

Containere de Contaminare Robust.

transport intre accidentala cu Containere primare si secundare impermeabile

laboratoare sau microorganisme. pentru lichide

institutii. Contin materiale absorbante pentru retinerea

lichidelor varsate.

Autoclave manuale Materiale infectioase Model aprobat

sau automate (decontaminare in Sterilizare eﬁcace prin caldura

vederea eliminarii sau

reutilizarii)

Recipiente cu capac Aerosoli si scurgeri Securizare eﬁcace

insurubat

Dispozitiv de Contaminarea cu Filtre tip cartus pentru a impiedica trecerea de

protectie a instalatiei aerosoli sau lichide a aerosoli (marimea particulelor cu dimensiunea de

de vid sistemului de vacuum al 0,45 µm).

laboratorului Recipiente cu dezinfectante adecvate, utilizate

drept « capcane de vid ». Dispozitiv de cauciuc

(supapa) pentru a inchide automat vacuumul cand

recipientul este plin.

Intreg dispozitivul este autoclavabil

11.1. Izolatoare din folie ﬂexibila cu presiune negativa

Izolatorul din folie ﬂexibila cu presiune negativa este un dispozitiv de izolare primara de sine statator,

care confera protectie maxima impotriva materialelor biologice periculoase. Poate ﬁ montat pe un suport

mobil. Spatiul de lucru este in intregime inchis intr-un invelis din PVC transparent suspendat de un cadru

de otel. In interiorul izolatorului se mentine permanent o presiune inferioara celei atmosferice. Admisia

aerului se face printr-un ﬁltru HEPA si evacuarea prin 2 ﬁltre HEPA, evitandu-se astfel necesitatea evacuarii

aerului in afara cladirii. Izolatorul poate ﬁ dotat cu incubator, microscop si alte echipamente (centrifugi,

custi pentru animale, surse de caldura, etc). Materialele sunt introduse si scoase din izolator prin cai

speciale de acces pentru materiale si probe, fara a compromite siguranta microbiologica.

Manipularea in interiorul izolatorului se face prin intermediul unor maneci cu manusi prevazute la

randul lor cu manusi de unica folosinta.

Presiunea din interiorul izolatorului este monitorizata cu ajutorul unui manometru.

Acest tip de izolator este folosit pentru lucrul cu microorganisme periculoase (Grupul de Risc 3 sau 4) pe

teren, acolo unde nu exista posibilitatea instalarii si utilizarii unei HSB conventionale.

11. Echipamente De Siguranta

11.2. Dispozitive de pipetare

Dispozitivul de pipetare trebuie folosit intotdeauna atunci cand se pipeteaza. Este strict interzisa

pipetarea cu gura.

Importanta dispozitivelor de pipetare nu trebuie subapreciata. Cele mai frecvente pericole asociate

cu pipetarea sunt rezultatul aspirarii cu gura. Aspirarea si ingestia de materiale sunt cunoscute a ﬁ cauza

a numeroase infectii de laborator.

Germeni patogeni mai pot ﬁ transferati si prin degete contaminate puse pe capatul de suctiune al pipetei.

Un risc mai putin cunoscut este inhalarea de aerosoli rezultati prin aspirare. Un dop de vata nu constituie

un ﬁltru microbian eﬁcace la presiune negativa sau pozitiva si anumite particule pot trece prin el. Un dop

de vata prea dens poate determina o pipetare violenta, urmata de aspirarea dopului, a unor aerosoli si

chiar a lichidului. Ingestia de patogeni este evitata prin folosirea dispozitivelor de pipetare.

Aerosoli se mai pot forma si prin picurarea unui lichid din pipeta pe suprafata de lucru, prin

aspirare si barbotare sau cand se suﬂa ultima picatura din pipeta. Inhalarea aerosolilor a caror producere

nu poate ﬁ evitata in cursul operatiunilor de pipetare poate ﬁ insa prevenita prin lucrul intr-o HSB.

Dispozitivele pentru pipetare trebuie alese cu grija. Tipul utilizat nu trebuie sa genereze riscuri

suplimentare si trebuie sa ﬁe usor de sterilizat si curatat. Conuri de prelevare prevazute cu ﬁltru trebuie

folosite ori de cate ori se manipuleaza microorganisme si culturi celulare.

Pipetele cu capetele de suctiune ciobite sau rupte nu trebuie folosite deoarece deterioreaza lacasul

dispozitivelor de pipetare si prin aceasta genereaza pericole.

11.3. Omogenizatoare, agitatoare, mixere si aparate de ultrasonare

Mixerele de bucatarie nu sunt etanse si elibereaza aerosoli. Se vor folosi doar cele special

concepute pentru uzul in laboratoare, care prin constructie reduc sau evita eliberarea de aerosoli.

Omogenizatoarele inchise de tip “stomacher” disponibile in prezent pentru prelucrarea de volume mici

sau mari, pot genera si ele aerosoli.

Omogenizatoarele folosite pentru microorganisme din Grupul de Risc 3 vor ﬁ incarcate si deschise

numai in HSB. Aparatele de ultrasonare pot genera, de asemenea, aerosoli. Ele trebuie manipulate in

HSB sau acoperite/ecranate in timpul folosirii. Capacele si exteriorul aparatelor de ultrasonare trebuie

decontaminate dupa folosire.

11.4. Anse de unica folosinta

Avantajul anselor de unica folosinta este ca nu trebuie sterilizate si pot ﬁ folosite in HSB unde

becurile Bunsen si microarzatoarele perturba ﬂuxul de aer.

Dupa folosire, ansele trebuie plasate in dezinfectant si evacuate ca orice material contaminat

(vezi Capitolul 3).

11.5. Microarzatoare

Microarzatoarele cu gaz sau electrice sunt prevazute cu ecrane de sticla borosilicata sau

ceramice, ceea ce reduce formarea stropilor si dispersia materialului infectios in momentul sterilizarii

anselor. Microarzatoarele modiﬁca totusi circuitul aerului si de aceea trebuie plasate in HSB cat mai in

spate.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

11.6. Imbracaminte si echipament de protectie individuala

Imbracamintea si echipamentul de protectie individuala constituie o bariera care reduce riscul

de expunere la aerosoli, stropiri si inoculari accidentale si vor ﬁ alese in functie de speciﬁcul activitatii

desfasurate. Imbracamintea de protectie trebuie purtata ori de cate ori se lucreaza in laborator. La

parasirea laboratorului, imbracamintea de protectie se indeparteaza si se spala mainile.

Tabelul 11 prezinta cateva tipuri de echipamente de protectie individuala folosite in laborator si

protectia pe care o confera.

Tabel 11. Echipament de protectie personala

Echipament Pericole vizate Caracteristici care confera siguranta

Halate, costume Contaminarea hainelor Incheiate la spate.

si salopete de Sa acopere hainele de strada

laborator

Sorturi de plastic Contaminarea hainelor Impermeabile pentru lichide

Incaltaminte Impact si stropire Fara decupare in fata

Ochelari de Impact si stropire Lentile rezistente la impact (pot ﬁ optic corectoare sau

protectie aplicate peste ochelari)

Aparatori laterale

Ochelari de lucru Impact Lentile rezistente la impact, optic corectoare

Aparatori laterale

Ecrane Impact si stropire Sa protejeze intreaga fata

protectoare Sa ﬁe usor de indepartat in caz de accident

pentru fata

Dispozitive Inhalare de aerosoli Modele variate: de unica folosinta ; puriﬁcatoare de

de protectie aer ce acopera jumatate sau intreaga fata ; masca sau

respiratorie gluga cu puriﬁcator de aer asistat mecanic; aparat de

respiratie asistata

Manusi Contact direct cu De unica folosinta, avizate pentru uz microbiologic,

microorganismele confectionate din latex, vinil sau nitril

Protectia mainii

Taiere Plasa metalica

Imbracaminte de laborator, halate, sorturi

Halatele de laborator ar trebui sa se incheie pana sus. Modelele de halate cu maneca lunga,

inchise la spate si salopetele confera o protectie mai buna decat halatele si bluzele obisnuite si sunt de

preferat in laboratoarele de microbiologie sau pentru lucrul la HSB. Sorturile purtate peste halate ofera o

protectie suplimentara fata de stropirea cu substante chimice sau materiale biologice, cum ar ﬁ sange sau

culturi in mediu lichid. Trebuie prevazuta o spalatorie pentru echipamentul de lucru, situata in laborator

sau in vecinatatea acestuia.

Ochelari de protectie, ochelari de lucru si ecrane protectoare pentru fata

Alegerea echipamentului de protejare a ochilor sau a fetei depinde de activitatea desfasurata.

Ochelarii de lucru cu sau fara dioptrii vor ﬁ confectionati cu rame speciale in care lentilele se monteaza

11. Echipamente De Siguranta

numai dinspre partea anterioara; lentilele sunt confectionate din material incasabil ﬁind curbate sau cu

aparatori laterale. Ochelarii de protectie ar trebui purtati peste ochelarii de vedere sau peste lentilele

de contact, care nu confera protectie impotriva pericolelor biologice sau chimice. Ecranele pentru fata

(vizoare) sunt confectionate din material plastic incasabil, protejeaza intreaga fata si se ﬁxeaza pe cap cu

o banda sau boneta.

Dispozitive de protectie respiratorie

Protectia respiratorie este necesara cand se executa proceduri cu mare periculozitate

(ex. curatarea unei deversari de material infectios).

Alegerea tipului de dispozitiv depinde de tipul de pericol. Exista dispozitive la care se pot monta

diferite tipuri de ﬁltre : pentru protectie impotriva diferitelor gaze, vapori, particule sau microorganisme.

Este absolut necesar ca ﬁltrul sa ﬁe montat la dispozitivul de protectie respiratorie potrivit.

Pentru a obtine o protectie maxima, dispozitivul ar trebui adaptat pentru fata ﬁecarei persoane

si testat pentru eﬁcacitate. Aparatele de asistenta respiratorie cu containere proprii, cu butelie de aer,

ofera protectie totala. Mastile de tip chirurgical sunt utile numai pentru protectia pacientului, dar nu ofera

protectie operatorului. Pentru protectia impotriva agentilor biologici au fost concepute si dispozitive de

unica folosinta (ISO 13.340.30).

Dispozitivele de protectie respiratorie nu trebuie purtate in afara spatiului laboratorului.

Manusi

Mainile pot ﬁ contaminate in timpul lucrului in laborator. De asemenea pot ﬁ ranite de obiecte

ascutite. Pentru munca obisnuita de laborator precum si pentru manipularea de agenti infectiosi, sange

si ﬂuide biologice, se folosesc manusi chirurgicale de unica folosinta, avizate pentru uz microbiologic,

confectionate din latex, vinil sau nitril. Pot ﬁ folosite si manusi reutilizabile, dar trebuie acordata atentie

spalarii, scoaterii, curatarii si dezinfectiei lor corecte.

Manusile se scot si mainile se spala bine dupa manipularea de material infectios, dupa lucrul la

o HSB sau inainte de parasirea laboratorului. Manusile de unica folosinta utilizate se indeparteaza odata

cu deseurile infectioase.

Au fost semnalate reactii alergice de tip dermatita si de hipersensibilitate imediata la personalul

din laborator si la alti lucratori care au purtat manusi din latex, mai ales din cele cu pudra. De aceea ar

trebui sa ﬁe disponibile si alte tipuri de manusi decat cele din latex cu pudra.

Manusile din plasa de otel inoxidabil ar trebui folosite cand exista o expunere potentiala la

instrumente taioase, ex. examinari postmortem. Astfel de manusi protejeaza impotriva taierii, dar nu si a

inteparii.

Manusile nu trebuie purtate in afara spatiului laboratorului.

Pentru alte informatii consultati indicatiile bibliograﬁce 12, 17 si 18.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

12. Tehnici De Laborator

Eroarea umana, tehnicile defectuoase de laborator si folosirea incorecta a echipamentelor sunt

cauzele majoritatii accidentelor de laborator si infectiilor aparute la locul de munca. Acest capitol ofera un

compendiu de metode tehnice care sunt indicate pentru a evita sau minimaliza problemele de aceasta

natura cel mai frecvent raportate.

12.1. Manipularea in siguranta a probelor in laborator

Recoltarea, transportul si manipularea necorespunzatoare a probelor in laborator prezinta risc de

infectie pentru personalul implicat.

Containerele pentru probe

Containerele pentru probe pot ﬁ din sticla sau preferabil din plastic. Ele trebuie sa ﬁe rezistente

si nu trebuie sa permita scurgerea materialului din ele cand capacul sau dopul este corect aplicat. Nimic

din materialul recoltat nu trebuie sa ramana in afara containerului. Containerele trebuie corect etichetate

pentru o identiﬁcare usoara. Documentele de insotire nu trebuie infasurate in jurul containerului, ci plasate

separat, preferabil intr-un invelis impermeabil.

Transportul probelor in laborator

Pentru evitarea scurgerilor accidentale sau a varsarii probelor, trebuie utilizate containere

secundare, cum sunt cutiile cu stative, astfel incat recipientele cu probe sa ramana in picioare atunci

cand containerele sunt manipulate corect. Containerele secundare pot ﬁ din metal sau plastic, trebuie

sa ﬁe autoclavabile sau sa ﬁe rezistente la actiunea dezinfectantilor chimici, iar capacul ar trebui sa ﬁe

prevazut cu o garnitura. Ele trebuie decontaminate regulat.

Primirea probelor

Laboratorul care primeste un mare numar de probe trebuie sa aiba o incapere separata sau un

spatiu special pentru acest scop.

Deschiderea pachetelor

Personalul care primeste si despacheteaza probele trebuie sa ﬁe constient de potentialul pericol

asupra starii de sanatate si trebuie instruit sa adopte precautiile standard (2), in special cand se confrunta

cu spargerea sau varsarea containerelor. Containerele primare cu probe ar trebui deschise intr-o HSB.

Trebuie sa existe dezinfectante la indemana.

12.2. Utilizarea pipetelor si a dispozitivelor de pipetare

ultimei picaturi.

12. Tehnici de laborator
1. Dispozitivul de pipetare trebuie utilizat intotdeauna. Pipetarea cu gura este interzisa.
2. Toate pipetele trebuie sa aiba ﬁltru de vata pentru a reduce contaminarea dispozitivului de pipetare.
3. Nu trebuie suﬂat niciodata intr-un lichid care contine agenti infectiosi.
4. Materialul infectios nu trebuie niciodata amestecat prin aspirare si expulzare alternanta, prin pipeta
5. Lichidele nu trebuie niciodata expulzate fortat din pipete.
6. Pipetele gradate neterminal sunt preferabile altor tipuri de pipete deoarece nu necesita expulzarea

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Ele trebuie lasate in dezinfectant atata timp cat este necesar inainte de a ﬁ scoase din laborator.

de cauciuc care sa permita apoi utilizarea pipetelor, evitandu-se utilizarea in acest scop a acelor

hipodermice si a seringilor.

un material absorbant ; dupa utilizare acesta va ﬁ evacuat ca material infectios.

12.3. Evitarea dispersiei materialului infectios

diametru de 2-3 mm si trebuie sa ﬁe complet inchis. Firul ansei nu trebuie sa ﬁe mai lung de 6 cm

pentru a reduce vibratia.

evitat prin utilizarea pentru sterilizare a unui microarzator electric. Sunt de preferat ansele de unica

folosinta, care nu au nevoie de sterilizare.

aerosoli.

plasate in containere impermeabile, ex. saci speciali pentru deseuri de laborator. Partea de sus a

sacilor trebuie inchisa etans (ex. cu banda adeziva martor de autoclavare) inainte de plasarea lor in

containerele pentru deseuri infectioase.

zile de lucru.

Pentru informatii suplimentare vezi referinta (12).

12.4. Utilizarea Hotelor de Siguranta Biologica

potentiali (vezi capitolul 10) pe baza standardelor nationale si a literaturii de specialitate. Protocoale

scrise sau ghiduri de operare/de siguranta trebuie puse la dispozitia personalului. Trebuie sa ﬁe clar,

in mod particular, ca HSB nu protejeaza pe cel ce lucreaza in caz de spargere, varsare sau tehnici

gresite de manipulare.

in partea din spate a incintei HSB nu trebuie blocata.

Microarzatoarele electrice sunt permise, dar ansele de unica intrebuintare utilizare sunt de preferat.

lucru, bine vizibila prin panoul frontal de sticla.

deoarece aceste intreruperi ale ﬂuxului de aer pot determina contaminarea materialului si expunerea

operatorului.

programului de lucru.

7. Pipetele contaminate vor ﬁ imersate complet intr-un dezinfectant adecvat, aﬂat intr-un container incasabil.
8. Containerul pentru pipete folosite trebuie plasat in interiorul HSB, nu in afara ei.
9. Seringile cu ace hipodermice nu trebuie utilizate pentru pipetare.
10. Trebuie utilizate dispozitive speciale pentru deschiderea ﬂacoanelor prevazute cu capsule cu septuri
11. Pentru a evita dispersia picaturilor de material infectios din pipeta, pe suprafata de lucru va ﬁ asezat
1. Pentru evitarea pierderii premature a incarcaturii sale, inelul ansei bacteriologice trebuie sa aiba un
2. Riscul stropirii cu material infectios cu ocazia sterilizarii ansei la ﬂacara becului Bunsen poate ﬁ
3. Trebuie luate masuri de precautie atunci cand se usuca probele de sputa pentru a evita formarea de
4. Probele si culturile a caror utilizare s-a incheiat si care trebuie autoclavate si / sau evacuate, trebuie
5. Locul de munca trebuie decontaminat cu dezinfectante corespunzatoare la sfarsitul ﬁecarei etape si
1. Modul de utilizare si limitele de siguranta ale HSB trebuie aduse la cunostinta tuturor utilizatorilor
2. HSB trebuie utilizata numai daca functioneaza corect.
3. Panoul frontal transparent de sticla nu trebuie deschis in timpul lucrului.
4. Aparatele si volumele de materiale utilizate in HSB trebuie sa ﬁe reduse la minimum. Circulatia aerului
5. Becurile Bunsen nu trebuie utilizate in hota. Caldura produsa perturba ﬂuxul de aer si poate avaria ﬁltrele.
6. Intreaga activitate din HSB trebuie sa se desfasoare in centrul sau in partea posterioara a ariei de
7. Traﬁcul in spatele operatorului trebuie sa ﬁe minim.
8. Operatorul nu trebuie sa perturbe ﬂuxul de aer prin miscari repetate de du-te – vino ale bratelor.
9. Grilele frontale de admisie a aerului nu trebuie blocate cu foi, caiete, pipete sau alte materiale
10. Suprafata HSB trebuie stearsa cu dezinfectante adecvate dupa ﬁecare etapa de lucru si la sfarsitul

12. Tehnici De Laborator

minimum acelasi interval de la terminarea lucrului in HSB.

Pentru alte informatii vezi capitolul 10.

12.5. Evitarea ingestiei de material infectios si a contactului cu pielea si ochii

microbiologic, trebuie indepartate rapid de pe suprafata de lucru si de pe mainile operatorului. Trebuie

purtate manusi de unica folosinta. Lucratorii din laborator trebuie sa evite atingerea gurii, ochilor si a

fetei.

se poate solda cu improscarea de material infectios.

12.6. Evitarea injectarii de material infectios

cresterea atentiei in timpul procedurilor de lucru. Obiectele din sticla ar trebui inlocuite cu cele din

material plastic, ori de cate ori este posibil.

cioburi de sticla.

dispozitive simple pentru deschiderea ﬂacoanelor inchise cu capsula si dop de cauciuc, astfel incat

pot ﬁ folosite pipete in locul seringilor cu ac) ; b) utilizarea unor dispozitive de siguranta impotriva

inteparii atunci cand seringile si acele sunt absolut necesare.

arunca impreuna cu seringa intr-un container special, rezistent la intepare, prevazut cu capac.

12.7. Separarea serului

Sangele si serul trebuie pipetate cu atentie. Este interzisa pipetarea cu gura.

este necesar, inainte de evacuare sau spalare si sterilizare pentru reutilizare.

introduse (cu dopul pus) intr-un container impermeabil in vederea autoclavarii si/sau incinerarii.

(vezi Capitolul 14).

12.8. Utilizarea centrifugii

siguranta microbiologica.

11. Ventilarea HSB trebuie pornita cu minimum 5 minute inainte de inceperea lucrului si oprita dupa
12. Documentele de lucru nu trebuie puse niciodata in interiorul HSB.
1. Particulele mari si picaturile cu diametrul mai mare de 5 µm, aparute in timpul manipularii materialului
2. Este interzisa depozitarea si consumul de alimente si bautura in laborator.
3. Este interzisa introducerea in gura a oricaror obiecte (creioane, pixuri, guma de mestecat)
4. Este interzisa aplicarea cosmeticelor in laborator;
5. Fata, ochii si gura trebuie protejate cu un ecran sau prin alte modalitati, in timpul oricarei operatii care
1. Inocularea accidentala ca urmare a ranilor provocate de sticla sparta sau ciobita, poate ﬁ evitata prin
2. Injectarea se poate produce accidental prin intepare cu ace de seringa, pipete Pasteur din sticla si
3. Accidentele prin intepare cu acul pot ﬁ reduse prin: a) reducerea utilizarii seringilor si acelor (exista
4. Acele nu trebuie niciodata reacoperite cu capacul de protectie. Ele nu se desprind de seringa ci se
5. Pipetele Pasteur de plastic ar trebui sa inlocuiasca pipetele de sticla.
1. Aceasta operatiune trebuie efectuata numai de personal bine instruit / caliﬁcat.
2. Trebuie folosite manusi si trebuie protejati ochii si mucoasele.
3. Aerosolii si stropirile pot ﬁ evitate sau reduse la minim numai printr-o buna tehnica de laborator.
4. Dupa utilizare, pipetele trebuie imersate complet in dezinfectantul corespunzator si mentinute cat
5. Tuburile (vacutainerele) care au continut probele utilizate, continand cheaguri de sange, etc trebuie
6. Trebuie sa existe la indemana dezinfectante adecvate pentru curatarea stropilor si lichidelor varsate
1. Performantele mecanice bune sunt o conditie primordiala pentru utilizarea centrifugilor in conditii de
2. Centrifuga trebuie utilizata cu respectarea instructiunilor producatorului.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

putea ﬁxa corect suporturile pentru cupe si cupele cu probe.

sticla groasa sau preferabil din plastic si trebuie veriﬁcate pentru absenta defectelor inainte de utilizare.

cu ﬁlet).

cupele in pozitie.

centrifugat si gura cupei.

saline (ser ﬁziologic) sau de hipoclorit nu pot ﬁ utilizate deoarece sunt corozive.

utilizate cand se lucreaza cu microorganisme din grupele de risc 3 si 4.

pentru a evita scurgerile.

sau murdarie la nivelul corespunzand rotorului. In caz de murdarie evidenta, trebuie reevaluate

protocoalele de centrifugare.

sau ﬁsuri.

lichidului de echilibrare.

circula cu viteza prea mare pentru a putea ﬁ retinute de ﬂuxul de aer al HSB daca centrifuga este

plasata intr-o hota traditionala cu deschidere frontala de Clasa I sau de Clasa II. Izolarea centrifugilor

in HSB de Clasa III previne dispersarea in afara hotei a aerosolilor produsi. Totusi, o tehnica corecta

de centrifugare si folosirea cupelor sau suportilor cu capace etanse asigura o protectie adecvata

impotriva aerosolilor si particulelor infectioase dispersate.

12.9. Utilizarea omogenizatoarelor, agitatoarelor, mixerelor/blenderelor si aparatelor de

ultrasonare

scurgeri si aerosoli. Blenderele si dispozitivele de taiere special concepute pentru laborator sunt mai

sigure.

aiba garnitura buna si sa poata ﬁ bine inﬁletate.

continand material infectios se pot strecura intre capac si vas. Vasele din plastic, in special cele din

politetraﬂuoroetilen (PTFE), sunt recomandate deoarece sticla se poate sparge, eliberand material

infectios si poate rani operatorul.

un ecran/clopot rezistent, din plastic transparent, ce se dezinfecteaza dupa utilizare. Atunci cand este

posibil, aceste aparate trebuie utilizate sub ecranele lor de plastic, in HSB.

3. Centrifuga trebuie plasata astfel incat lucratorii sa poata vedea in interiorul cuvei acesteia pentru a
4. Tuburile de centrifuga si containerele cu probe care urmeaza a ﬁ centrifugate trebuie sa ﬁe confectionate din
5. Cupele de centrifuga si containerele cu probe trebuie bine astupate/acoperite (de preferat cu capace
6. Cupele trebuie incarcate, echilibrate, inchise si deschise intr-o HSB.
7. Suportii pentru cupele de centrifuga trebuie grupati cate doi, dupa greutate si echilibrati corect cu
8. Trebuie respectat (conform instructiunilor din manualul de utilizare) spatiul dintre nivelul lichidului
9. Apa distilata sau alcoolul (propanol 70%) pot ﬁ utilizate pentru echilibrarea cupelor goale. Solutiile
10. Numai tuburile de centrifuga sau suporti pentru cupe cu inchidere etansa (cupe de siguranta) trebuie
11. La folosirea rotoarelor de centrifuga angulare trebuie avut grija ca tuburile sa nu ﬁe supraincarcate
12. Cuva centrifugii trebuie controlata zilnic, pentru a veriﬁca eventuala aparitie de urme de culoare
13. Rotorul centrifugii si suportii pentru cupe trebuie examinate zilnic pentru a depista eventualele corodari
14. Rotorul, suporturile pentru cupe si cuva centrifugii trebuie decontaminate dupa ﬁecare utilizare.
15. Dupa utilizarea centrifugii, suportii pentru cupe trebuie pastrati (cu deschiderea in jos) pentru scurgerea
16. In timpul functionarii unei centrifugi pot ﬁ ejectati din aceasta aerosoli infectiosi. Aceste particule
1. Omogenizatoarele obisnuite (mixere de bucatarie) nu pot ﬁ utilizate in laborator deoarece pot genera
2. Cupele si capacele sau sticlele trebuie pastrate in bune conditii, fara defecte. Capacele trebuie sa
3. Presiunea in vas creste in timpul operatiilor de omogenizare, amestecare si ultrasonare. Aerosolii
4. In timpul functionarii, omogenizatoarele, agitatoarele si aparatele de ultrasonare trebuie acoperite cu
5. La sfarsitul operatiilor, containerele trebuie deschise intr-o HSB.
6. Cei ce lucreaza cu aparate de ultrasonare vor utiliza casti de protectie.

12. Tehnici De Laborator

12.7. Utilizarea mojarelor si a omogenizatoarelor de tesuturi

cu manusa si un tampon de vata sau orice alt material absorbant. Mojarele din plastic (PTFE) sunt

mai sigure.

12.8. Utilizarea si intretinerea frigiderelor si congelatoarelor

ﬁolele, eprubetele etc. care s-au spart in timpul stocarii trebuie indepartate. In timpul curatarii se vor

folosi masti de protectie si manusi groase de cauciuc. Dupa curatare, suprafetele interioare trebuie

dezinfectate.

continut, data stocarii si numele celui care a facut stocarea. Materialele invechite si neinscriptionate

vor ﬁ autoclavate si indepartate.

avertizare in acest sens trebuie aﬁsate pe usa frigiderului.

12.9. Deschiderea ﬁolelor continand material infectios lioﬁlizat

Fiolele care contin material infectios lioﬁlizat trebuie deschise cu precautie deoarece continutul

poate sa ﬁe la o presiune scazuta si deschiderea poate provoca o patrundere brusca de aer in interiorul

ﬁolei, cu dispersia unei parti din continut in atmosfera inconjuratoare. Fiolele trebuie deschise intotdeauna

intr-o HSB.

Sunt recomandate urmatoarele proceduri pentru deschiderea ﬁolelor:

un astfel de dop.

ﬁolei.

12.10. Pastrarea ﬁolelor continand material infectios

Fiolele continand material infectios nu trebuie niciodata introduse in azot lichid pentru ca cele

ﬁsurate sau inchise imperfect pot exploda la scoatere. Daca este recomandata pastrarea la o temperatura

foarte joasa, ﬁolele pot ﬁ stocate numai in faza gazoasa, deasupra azotului lichid. In caz contrar, materialul

infectios trebuie pastrat in congelatoare sau in gheata carbonica. Personalul de laborator trebuie sa-si

protejeze ochii si mainile cand scoate ﬁolele stocate la temperatura joasa.

Suprafata ﬁolelor pastrate in acest mod trebuie dezinfectata cand ﬁolele sunt scoase de la

conservare.

12.11. Precautii standard privind sangele si alte lichide biologice, tesuturi, secretii sau excretii.

Precautiile standard (care includ precautiile universale [19]) sunt destinate reducerii riscului transmiterii

microorganismelor din surse de infectie atat cunoscute cat si necunoscute (2).

1. Daca se utilizeaza mojare/omogenizatoare din portelan/sticla, mana cu care se tin trebuie protejata
2. Mojararea si deschiderea omogenizatoarelor trebuie efectuata in HSB.
1. Frigiderele, congelatoarele si lazile cu gheata carbonica trebuie dezghetate si curatate periodic, iar
2. Toate containerele pastrate in frigider trebuie inscriptionate clar cu denumirea stiintiﬁca a materialului
3. Trebuie tinut un inventar al tuturor materialelor pastrate in congelator.
4. Solutiile inﬂamabile nu trebuie stocate in frigider, daca acesta nu este rezistent la explozie.. Notite de
1. Intai se decontamineaza suprafata exterioara a ﬁolei.
2. Se pileste gatul ﬁolei la nivelul mijlocului dopului de bumbac sau celuloza daca ﬁola e prevazuta cu
3. Fiola se tine in vata imbibata cu alcool pentru a proteja mana de ranire, in momentul deschiderii
4. Varful ﬁolei (cu eventualul dop) se indeparteaza cu atentie si se considera a ﬁ material contaminat.
5. Daca dopul ramane in interior se indeparteaza cu o pensa sterila.
6. Se adauga lichidul de reconstituire incet pentru a impiedica formarea spumei in ﬁola.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Colectarea, etichetarea si transportul probelor

protectie.

folosinta cu vid, care permit recoltarea directa a sangelui in recipiente inchise de transport sau de

cultura si care fac imposibila reutilizarea acului.

Tuburile trebuie plasate in containere speciale pentru transportul catre laborator (vezi capitolul 15 pentru

cerintele de transport) si in cadrul laboratorului (vezi sectiunea Transportul probelor in laborator din acest

capitol). Formularele de solicitare a prestatiilor de laborator trebuie plasate separat in containerul de

transport (in plicuri sau pungi impermeabile).

Deschiderea tuburilor cu probe si repartizarea continutului

mucoaselor (ochelari de protectie sau ecrane de protejare a fetii).

Sticlaria si „obiectele taietoare/intepatoare” (acele, seringile, acele hipodermice, pipetele Pasteur)

Ori de cate ori este posibil, plasticul trebuie sa inlocuiasca sticla. Vor ﬁ folosite numai obiectele

din sticla speciala de laborator (borosilicat) si orice articol ciobit sau crapat trebuie inlaturat.

Nu vor ﬁ utilizate pentru pipetare acele de seringa (vezi si sectiunea « Evitarea injectarii de

material infectios » din acest capitol).

Lamele si frotiurile pentru microscopie

Fixarea si colorarea frotiurilor de sange, sputa, materii fecale pentru microscopie nu omoara

obligatoriu toate organismele sau virusurile de pe frotiu. Aceste obiecte trebuie manipulate cu pensa,

depozitate corespunzator si decontaminate si/sau autoclavate inaintea evacuarii.

Echipamentul automatizat (aparate de ultrasonare, mixere, vortex-uri)

Tesuturile

iar operatorul sa poarte un ecran de protectie faciala.

Pentru decontaminare, temperatura instrumentului trebuie sa ﬁe ridicata la cel putin 20° Celsius.

Decontaminarea

Pentru decontaminare se recomanda hipocloritul si dezinfectantele in concentratie mare.

Solutiile de hipoclorit proaspat preparate trebuie sa contina clor 1 g/l pentru uz general si 5 g/l

pentru decontaminarea sangelui.

Glutaraldehida poate ﬁ folosita pentru decontaminarea suprafetelor (vezi Capitolul 14).

1. Precautiile universale trebuie respectate intotdeauna: se va lucra de ﬁecare data cu manusi de
2. Sangele trebuie recoltat de la pacienti si animale de catre personal instruit.
3. Pentru ﬂebotomie, acele clasice si sistemele cu seringa trebuie inlocuite cu dispozitive de unica
4. Personalul care face receptia probelor NU trebuie sa deschida aceste plicuri .
1. Tuburile cu probe trebuie deschise intr-o HSB .
2. Este obligatoriu sa se foloseasca manusi. De asemenea, este recomandata protectia ochilor si a
3. Imbracamintea de protectie trebuie completata cu un sort de plastic.
4. Dopul trebuie apucat printr-o bucata de hartie sau tifon pentru a preveni improscarea (stropirea).
1. Echipamentul trebuie sa ﬁe de tip inchis, pentru a preveni dispersia picaturilor mici si a aerosolilor.
2. Reziduurile trebuie colectate in vase inchise in vederea autoclavarii si/sau evacuarii.
3. Echipamentul trebuie dezinfectat dupa ﬁecare utilizare, urmand instructiunile producatorului.
1. Formolul trebuie folosit ca ﬁxator.
2. Sectionarea probelor congelate trebuie evitata. Daca este necesar, criostatul trebuie sa ﬁe ecranat,

12. Tehnici De Laborator

12.12. Precautii privind materialele ce ar putea contine prioni

Prionii (desemnati si ca “virusuri lente”) sunt asociati cu encefalopatiile spongiforme transmisibile

(TSE), cum ar ﬁ maladia Creutzfeldt-Jakob (CJD, inclusiv noua varianta, sindromul Gerstmann

Straussler – Scheinker), insomnia letala familiala si boala Kuru la om, “Boala oii si caprei nebune”,

encefalopatia spongiforma bovina (BSE) si alte encefalopatii transmisibile la caprioare, elani si nurci.

Desi CJD se transmite la om, nu este dovedita aparitia bolii in laborator ca urmare a manipularii acestor

agenti infectiosi. Totusi sunt necesare precautii legate de manipularea materialului infectios sau potential

infectios provenind de la oameni si animale.

Selectarea nivelului de biosiguranta cand se lucreaza cu materiale asociate TSE va depinde de

natura agentului si de probele de studiat si trebuie decisa cu consultarea autoritatii nationale. Concentratia

cea mai mare de prioni se gaseste in tesutul sistemului nervos central. Studii pe animale sugereaza ca se

pot gasi concentratii ridicate de prioni si in splina, timus, noduli limfatici si plamani. Studii recente arata ca

prionii din muschii scheletici si ai limbii pot prezenta de asemenea un risc infectios potential.

Deoarece inactivarea completa a prionilor este greu de realizat, este important sa se puna accent

pe folosirea instrumentarului de unica folosinta ori de cate ori este posibil si sa se foloseasca materiale de

unica folosinta pentru protectia suprafetei de lucru a HSB.

Principala precautie este prevenirea ingestiei de material contaminat sau inteparea pielii celor care

lucreaza in laborator.

Deoarece prionii nu sunt “omorati” prin metodele obisnuite de dezinfectie si sterilizare din

laborator, trebuie luate urmatoarele precautii suplimentare :

recomandata.

(pentru anatomopatologi manusi din plasa de otel, intre doua de cauciuc ).

ca deseuri uscate (vezi mai jos).

dezinfectia lor. In locul lor se utilizeaza borcane si pahare de plastic.

inteparii pielii.

indelungata la actiunea formolului.

96% timp de 1ora.

sterilizator cu aburi la 134-137°C pentru un singur ciclu de 18 min sau 6 cicluri succesive a cate 3

min. ﬁecare, apoi incinerate.

decontaminare.

continand clor liber in concentratie ﬁnala de 20g/l (2%) timp de 1 ora

la radiatiile UV. Cu toate acestea, hota trebuie decontaminata prin metode standard (ex. formaldehida

gazoasa) pentru inactivarea altor microorganisme ce pot ﬁ prezente.

timp de 1 ora .

1. Folosirea de echipamente special destinate, care nu sunt folosite si in alte laboratoare, este insistent
2. Trebuie folosita imbracaminte de protectie de unica folosinta (halate, sorturi), precum si manusi
3. Este insistent recomandata folosirea obiectelor de unica utilizare din plastic ce pot ﬁ tratate si evacuate
4. Dispozitivele de procesare a tesuturilor nu se utilizeaza din cauza problemelor pe care le ridica
5. Toate manipularile se fac in HSB.
6. Trebuie avuta multa grija pentru evitarea producerii de aerosoli, ingestiei accidentale si taierii sau
7. Tesuturile ﬁxate cu formol trebuie considerate in continuare infectioase, chiar dupa expunere
8. Probele histologice continand prioni sunt in mare masura inactivate dupa expunerea la acid formic
9. Deseurile, inclusiv manusile, halatele si sorturile de unica folosinta, trebuie autoclavate folosind un
10. Instrumentarul reutilizabil (cum ar ﬁ manusile din plasa de otel) trebuie colectate pentru
11. Reziduurile lichide infectioase contaminate cu prioni trebuie tratate cu solutie de hipoclorit de sodiu
12. Procedura de vaporizare cu paraformaldehida nu diminueaza titrul prionilor iar acestia sunt rezistenti
13. HSB contaminate cu prioni si celelalte suprafete pot ﬁ decontaminate cu hipoclorit de sodiu 20g/l (2%)

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

incinerare :

c. scoaterea ﬁltrului HEPA din camera de lucru astfel incat restul hotei sa nu ﬁe contaminat.

ora, apoi clatit bine cu apa inaintea autoclavarii.

sodiu continand clor liber 20g/l (2%) timp de > 1 ora. Clatirea instrumentarului este necesara pentru

indepartarea hipocloritului de sodiu rezidual.

Pentru orice alte informatii privind manipularea agentilor neconventionali vezi referintele

12, 26 si 27.

14. Filtrele HEPA trebuie incinerate la minimum 1000°C dupa scoatere. Actiunile recomandate inainte de
a. pulverizarea cu lac de par spray a fetei expuse a ﬁltrului, inainte de a-l scoate ;
b. acoperirea ﬁltrului cu un sac de plastic in momentul scoaterii ;
15. Instrumentarul trebuie tinut in solutie de hipoclorit de sodiu continand clor liber 20g/l (2%) timp de 1
16. Instrumentarul ce nu poate ﬁ autoclavat se curata prin spalare repetata cu solutie de hipoclorit de

13. Planuri Pentru Interventii In Caz De Accidente Si Masuri De Urgenta

masuri de urgenta

Fiecare laborator care lucreaza cu materiale infectioase trebuie sa instituie masuri de siguranta

adaptate gradului de periculozitate al organismelor si animalelor manipulate. Existenta unui plan scris

pentru masurile de aplicat in caz de accidente in laborator sau in biobaza este o necesitate in orice

institutie care manipuleaza sau gazduieste microorganisme din grupurile de risc 3 sau 4 (laborator de

biosiguranta securizat – nivelul 3 si laborator inalt securizat – nivelul 4). Autoritatile sanitare locale si/sau

nationale trebuie sa se implice in elaborarea planurilor de interventie in caz de accidente.

13.1. Planul de interventie in caz de accidente

Planul de interventie in caz de accidente trebuie sa cuprinda proceduri operationale privind:

cutremure si explozii

In alcatuirea acestui plan trebuie incluse urmatoarele obiective:

de biosiguranta, personalul de securitate, autoritatea locala de sanatate, medici, microbiologi, veterinari,

epidemiologi si serviciile de pompieri si politie

personale pentru tratarea contaminarilor cu substante chimice si biologice, echipament si materiale

pentru decontaminare.

13.2. Masuri de urgenta pentru laboratoarele de microbiologie

Rani prin intepare, taiere si zgariere

Individul afectat trebuie sa scoata imbracamintea de protectie, sa se spele pe maini si pe partile

afectate, sa aplice dezinfectantul corespunzator si sa solicite asistenta medicala daca este nevoie. Cauza

ranii si microorganismele implicate trebuie raportate si se vor pastra consemnari medicale complete si

conforme cu cele intamplate.

Ingestia accidentala de produse potential periculoase

13. Planuri pentru interventii in caz de accidente si
1. precautii pentru prevenirea si limitarea urmarilor dezastrelor naturale, de exemplu: incendii, inundatii,
2. evaluarea riscului de contaminare biologica
3. conducerea si coordonarea actiunilor in caz de expunere la accidente si al celor de decontaminare
4. evacuarea de urgenta a populatiei si a animalelor din zona afectata
5. tratamentul medical de urgenta al ranitilor si al persoanelor expuse la infectii
6. supravegherea medicala a persoanelor expuse
7. organizarea adecvata a spitalizarii persoanelor expuse
8. masurile de investigatie epidemiologica
9. continuarea operatiunilor dupa incident
1. identiﬁcarea organismelor cu risc crescut
2. localizarea ariilor de risc maxim, de exemplu: laboratoare, spatiile de depozitare, biobazele
3. identiﬁcarea personalului si a populatiei la risc
4. nominalizarea personalului cu responsabilitati si a atributiilor acestuia, de ex: persoana responsabila
5. listele cu unitatile medicale ce pot asigura tratamentul si izolarea persoanelor expuse sau infectate
6. transportul persoanelor expuse sau infectate
7. listele cu sursele de seruri imune, vaccinuri, medicamente, echipamente speciale si materiale consumabile
8. aprovizonarea cu echipament de urgenta, de ex.: imbracaminte de protectie, dezinfectante, truse

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Imbracamintea de protectie trebuie sa ﬁe inlaturata si trebuie solicitata asistenta medicala.

Identiﬁcarea produsului ingerat si circumstantele in care s-a petrecut incidentul trebuie raportate. Se vor

pastra consemnari medicale complete si conforme cu cele intamplate.

Eliberarea de aerosoli potential periculosi (in exteriorul unei HSB)

Toate persoanele trebuie imediat evacuate din aria contaminata si orice persoana expusa trebuie

supusa unui control medical. Seful laboratorului si persoana raspunzatoare de biosiguranta trebuie

informati imediat. Nimeni nu trebuie sa intre in camera pentru o perioada de timp corespunzatoare

(ex. 1 ora), pentru a permite evacuarea aerosolilor si depunerea particulelor mai grele.

Daca laboratorul nu are sistem central de evacuare a aerului, intrarea in laborator trebuie amanata

(ex. pentru 24 h).

Trebuie aﬁsate semnalizari care sa indice ca intrarea este interzisa. Dupa timpul necesar trebuie

efectuata decontaminarea, care va ﬁ supervizata de responsabilul cu biosiguranta. Pentru acest scop

trebuie purtata imbracaminte de protectie si dispozitiv pentru protectie respiratorie.

Recipiente sparte si substante infectioase varsate

Recipientele contaminate cu substante infectioase care s-au spart si substantele infectioase

raspandite trebuie acoperite cu carpe sau prosoape de hartie. Dezinfectantul se toarna peste acestea

si se lasa atat cat este necesar. Carpele sau prosoapele de hartie precum si obiectele sparte pot ﬁ

apoi indepartate; fragmentele de sticla trebuie apucate si indepartate cu pense. Suprafata contaminata

trebuie apoi stearsa cu dezinfectant. Daca a fost utilizat un faras pentru indepartarea obiectelor sparte,

acesta trebuie autoclavat sau imersat intr-un dezinfectant corespunzator. Carpele, prosoapele de hartie

si tampoanele utilizate pentru curatare trebuie aruncate in containerul pentru deseuri contaminate. Pentru

toate aceste proceduri trebuie folosite manusi de protectie.

Daca formularele si alte materiale tiparite sau scrise au fost contaminate, informatia trebuie

copiata in alte formulare iar originalele trebuie aruncate in containerul pentru deseuri contaminate.

Spargerea eprubetelor cu material potential infectios in centrifugi fara cupe sau suporti inchisi etans

Daca in timpul centrifugarii se sparge eprubeta sau se suspecteaza spargerea acesteia, centrifuga

se va opri si se va lasa in repaus, inchisa (ex. pentru 30 minute) pentru a permite depunerea.

Daca se observa spargerea dupa terminarea centrifugarii, capacul trebuie inchis imediat la

loc si lasat astfel (ex. pentru 30 minute). In ambele cazuri trebuie informata persoana responsabila cu

biosiguranta.

Pentru operatiunile ulterioare trebuie purtate manusi din cauciuc gros, acoperite daca este

necesar cu manusi de unica folosinta. Pentru a indeparta cioburile de sticla se utilizeaza pense sau pense

cu tampon de vata.

Toate eprubetele sparte, cioburile de sticla, cupele, suportii pentru cupe si rotorul centrifugii

trebuie introduse intr-un dezinfectant necoroziv cunoscut a ﬁ activ impotriva microorganismului implicat

(vezi Capitolul 14). Eprubetele cu dop nesparte se pun in dezinfectant intr-un vas separat. Cuva

centrifugii trebuie curatata cu acelasi tip de dezinfectant, utilizat in dilutia necesara, apoi stearsa din nou,

spalata cu apa si uscata. Toate materialele care au fost folosite pentru curatare trebuie tratate ca deseuri

infectioase.

Spargerea eprubetelor in cupele inchise etans

Toate cupele de centrifuga care se inchid etans trebuie umplute si golite intr-o HSB. Daca se

suspecteaza o spargere in interiorul suportului pentru cupe inchis etans, capacul acesteia trebuie desurubat

putin, iar cupa trebuie autoclavata. Alternativ, se poate face o dezinfectie chimica a cupei si a suportului.

Incendiile si dezastrele naturale

13. Planuri Pentru Interventii In Caz De Accidente Si Masuri De Urgenta

Pompierii si alte institutii trebuie implicate in elaborarea planurilor de interventie in caz de urgenta.

Acestia trebuie informati dinainte care incaperi contin materiale potential infectioase. Este recomandabil

ca aceste servicii sa viziteze laboratorul pentru a cunoaste planul si interiorul acestuia.

Dupa un dezastru natural, serviciile de urgenta locala sau nationala trebuie prevenite asupra

pericolelor potentiale din cladirile laboratorului si/sau din imprejurimile acestora. Personalul acestor

servicii poate intra in laborator numai insotit de un angajat instruit al laboratorului. Materialele infectioase

trebuie colectate in cutii impermeabile pentru lichide sau in saci grosi de unica folosinta. Recuperarea

sau eliminarea trebuie decise de personalul responsabil cu biosiguranta, pe baza informatiilor de la locul

accidentului.

Serviciile de urgenta: persoanele de contact

Langa telefoanele din institutie trebuie aﬁsate numerele de telefon si adresele urmatoare:

suna sau serviciul apelat)

personalul medical daca este posibil)

Echipament de urgenta

Pentru cazurile de urgenta trebuie sa existe la indemana urmatorul echipament de protectie:

In functie de circumstantele locale, se recomanda si urmatorul echipament de urgenta care poate

ﬁ adaptat in functie de particularitatile locale:

acestea ﬁind utilizate in cazul incidentelor cu microorganisme din grupurile de risc 3 si 4)

Pentru alte informatii vezi referintele 12 si 28.

1. Laboratorul sau institutia (adresa si locatia s-ar putea sa nu ﬁe cunoscuta in detaliu de catre cel care
2. Directorul institutiei
3. Seful laboratorului
4. Responsabilul cu biosiguranta
5. Pompierii
6. Spitalul sau serviciul de ambulanta sau personalul medical (numele clinicii, departamentele, si/sau
7. Politia
8. Responsabilul pentru probleme medicale al institutiei (laboratorului)
9. Tehnicianul sef
10. Serviciile de apa, gaz si electricitate
1. Trusa de prim ajutor care sa includa antidoturi universale si speciale
2. Extinctoare, paturi ignifuge
1. imbracaminte completa pentru protectie (salopeta, manusi, echipament de protectie a capului (glugi),
2. masca respiratorie cu ﬁltre speciﬁce chimice si pentru particule
3. aparat de dezinfectie a camerei, de exemplu: spray si vaporizator cu formaldehida
4. targa
5. unelte, de ex.: ciocan, topor, chei mecanice, surubelnita, scara, franghie
6. echipamente si aﬁse/pancarte pentru delimitarea zonei de pericol.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

14. Dezinfectia Si Sterilizarea

Cunostintele de baza privind dezinfectia si sterilizarea sunt extrem de importante pentru siguranta

biologica in laborator. Din moment ce obiectele puternic contaminate nu pot ﬁ dezinfectate eﬁcient si nici

sterilizate cu usurinta, este la fel de importanta si intelegerea principiilor precuratarii, operatie anterioara

dezinfectiei. Din acest punct de vedere, capitolul de fata este dedicat principiilor generale care se aplica

tuturor claselor de microorganisme patogene, cu exceptia notabila a prionilor.

Cerintele speciﬁce pentru decontaminare vor depinde de tipul activitatii si de tipul de agent(i)

infectios(i) cu care se lucreaza. Prin urmare, este necesar sa ﬁe folosite informatiile generale prezentate

aici, pentru a elabora atat proceduri standard cat si masuri speciﬁce adaptate particularitatilor de

periculozitate din ﬁecare laborator.

Timpii de contact pentru dezinfectante sunt speciﬁci pentru ﬁecare substanta, sunt precizati in

prospectele produselor si vor ﬁ utilizati conform indicatiilor producatorilor.

14.1. Deﬁnitii

In procesele de decontaminare si sterilizare in conditii de siguranta biologica sunt utilizati numerosi

termeni. Dintre acestia enumeram pe cei mai frecvent utilizati:

Antimicrobian – un agent care omoara microorganismele sau le suprima cresterea si

multiplicarea.

Antiseptic – o substanta care inhiba cresterea si dezvoltarea microorganismelor fara sa le omoare

neaparat. Antisepticele se aplica uzual pe suprafata corpului.

Biocid – un termen general care se aplica oricarui agent care ucide organismele.

Germicid chimic – o substanta chimica sau un amestec de substante chimice utilizat pentru

omorarea microorganismelor.

Decontaminare – orice proces utilizat pentru indepartarea si/sau omorarea microorganismelor.

Acelasi termen se aplica si pentru indepartarea sau neutralizarea substantelor chimice periculoase

si a materialelor radioactive.

Dezinfectant – o substanta chimica sau un amestec de substante chimice utilizate pentru

omorarea microorganismelor, dar nu neaparat si a sporilor acestora. Dezinfectantele sunt de

obicei aplicate pe suprafete sau obiecte inerte.

Dezinfectie – metodele ﬁzice sau chimice utilizate pentru omorarea microorganismelor, dar nu

neaparat si a sporilor acestora.

Microbicid – o substanta chimica sau un amestec de substante chimice care omoara

microorganismele. Acest termen se utilizeaza adesea in loc de “biocid”, “germicid”, sau

“antimicrobian”.

Sporocid – o substanta chimica sau un amestec de substante chimice care omoara

microorganismele si sporii.

Sterilizare – proces care omoara si/sau indeparteaza toate clasele de microorganisme si sporii.

14.2. Precuratarea si curatarea materialelor de laborator

In termeni practici, curatarea este indepartarea murdariei, materiilor organice si a colorantilor.

Curatarea include perierea, aspirarea sau curatarea de praf uscata, spalarea sau stergerea umeda cu

apa si sapun sau detergent.

14. Dezinfectia si sterilizarea

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Acolo unde riscul de contaminare cu microorganisme patogene este crescut si este necesara

decontaminarea, precuratarea este o manevra de rutina. Aceasta este necesara deoarece petele si

murdarirea cu substante organice pot forma un scut de protectie pentru microorganisme si astfel interfera

cu actiunea distrugatoare a decontaminantilor (antiseptice, germicide chimice si dezinfectanti).

In aceste cazuri, precuratarea este esentiala pentru a asigura o dezinfectie sau sterilizare

corespunzatoare. Se stie ca multe produse germicide sunt eﬁciente numai asupra materialelor precuratate.

Precuratarea trebuie efectuata cu precautii deosebite, pentru a evita expunerea la agenti patogeni.

Dupa precuratare, pentru curatarea si dezinfectia propriu-zisa trebuie sa ﬁe aplicate substante

chimice cu actiune germicida.

Pentru precuratare si dezinfectie este important sa se utilizeze substante germicide chimice

compatibile intre ele. Adeseori se folosesc in aceste scopuri aceleasi substante.

14.3. Germicidele chimice

Multe tipuri de substante chimice pot ﬁ utilizate ca dezinfectante si/sau antiseptice. Numarul

produselor comercializate este in continua crestere. Compozitiile acestora trebuie selectate cu grija in

functie de nevoile speciﬁce.

Activitatea germicida a multor substante chimice este rapida si eﬁcienta la temperaturi inalte. In

acelasi timp insa, temperaturile inalte pot accelera evaporarea si degradarea substantelor folosite.

Multe germicide pot ﬁ daunatoare oamenilor, animalelor si mediului inconjurator. De aceea

trebuie alese, manipulate, depozitate si evacuate cu foarte multa grija, respectandu-se recomandarile

producatorului. Pentru siguranta personalului se impune utilizarea de manusi, halate si ochelari de

protectie, atunci cand se prepara solutiile diluate ale acestor germicide.

De regula, germicidele chimice nu sunt recomandate pentru curatarea de rutina a podelelor,

peretilor, echipamentelor si mobilierului. Ele pot ﬁ totusi utilizate in cazuri exceptionale, cum ar ﬁ focarele

de boli infectioase.

Utilizarea corespunzatoare a germicidelor chimice contribuie la siguranta locului de munca, prin

reducerea riscului de expunere a personalului si a mediului la agentii infectiosi.

Pe cat posibil, numarul germicidelor chimice utilizate va ﬁ limitat din ratiuni economice, de

simpliﬁcare a aprovizionarii si inventarului si pentru limitarea poluarii mediului.

Clasele cele mai utilizate de germicide chimice sunt descrise in cele ce urmeaza, cu prezentarea

informatiilor generale in ceea ce priveste utilizarea si siguranta manipularii. Concentratiile germicide sunt

redate in termeni de greutate pe volum (g/v), cu unele exceptii mentionate la locul potrivit. Tabelul 12

rezuma dilutiile de lucru recomandate pentru compusii care degaja clor.

Tabel 12. Dilutiile recomandate ale produselor pe baza de clor

Conditii “Curate”A) Conditii “Murdarie”B)

Concentratie de clor necesara 0,1% (1g/l) 0,5% (5g/l)

Solutie de hipoclorit de Na (5% Cl) 20 ml/l 100 ml/l

Hipoclorit de Ca (70% Cl) 1,4 g/l 7,0 g/l

Diclor-izocianurat de Na pudra (60% Cl) 1,7 g/l 8,5 g/l

Diclor-izocianurat de Na tablete (1,5 g Cl/tableta) o tableta /litru 4 tablete/litru

Cloramina (25% Cl) c) 20 g/l 20 g/l

) Dupa precuratare (indepartarea grosului materialului organic (ex. sange)

) Se toarna peste materialul organic (ex. sange inainte de indepartarea acestuia)

) Vezi textul

14. Dezinfectia Si Sterilizarea

Clorul (hipoclorit de Na)

Clorul este un oxidant puternic si rapid, cu spectru larg de utilizare. Este comercializat in mod

normal, ca inalbitor: o solutie de hipoclorit de Na (NaOCl), care poate ﬁ diluata cu apa pentru a obtine

solutii de diferite concentratii.

Solutia clorinata, in mod special sub forma de inalbitor, este foarte alcalina si poate ﬁ corosiva

pentru metal. Actiunea sa este redusa considerabil de unele substante organice (proteine). Pastrarea

solutiilor stoc sau de lucru se va face in containere inchise, deoarece cand acestea sunt deschise, mai ales

la temperaturi crescute elibereaza Clorul, reducandu-se potentialul lor germicid. Frecventa cu care aceste

solutii de inalbire trebuie reinnoite, depinde de concentratia lor initiala, de marimea si tipul recipientelor

in care sunt tinute (de ex. cu sau fara capac etans), frecventa si conditiile utilizarii, de conditiile de mediu.

Ca regula generala se recomanda ca solutiile de hipoclorit utilizate pentru materiale murdarite cu cantitati

importante de substante organice sa ﬁe schimbate la ﬁecare 24 de ore cu altele proaspete, in timp ce

solutiile folosite mai rar pot ﬁ schimbate mai rar (la cel mult o saptamana).

Un dezinfectant de uz general pentru toate scopurile laboratorului trebuie sa aiba o concentratie

de 1 g/l clor disponibil. O solutie mai puternica, continand 5 g/l clor disponibil este recomandata pentru

decontaminarea suprafetelor contaminate, in prezenta de materii organice. Solutia de hipoclorit de Na, ca

inalbitor casnic, contine 50 g/l clor si trebuie diluata 1:50 sau 1:10 pentru a obtine concentratii ﬁnale de

1 g/l si, respectiv, de 5 g/l, respectiv. Solutiile industriale de inalbitor au o concentratie de hipoclorit de Na

apropiata de 120 g/l si trebuie diluate corespunzator pentru a se obtine concentratiile indicate mai sus.

Granulele sau tabletele de hipoclorit de Ca (Ca(ClO)2) contin, de obicei, peste 70% Cl disponibil.

Solutiile preparate din tablete sau granule continand 1,4 g/l si 7,0 g/l, trebuie sa aiba concentratii de Clor

de 1 g/l si respectiv 5 g/l.

Inalbitorul nu este recomandat ca antiseptic, dar poate ﬁ utilizat pe scara larga ca dezinfectant

de uz general si pentru obiectele nemetalice. In conditii de urgenta, inalbitorul poate ﬁ utilizat pentru

dezinfectarea apei potabile, intr-o concentratie ﬁnala de Cl disponibil de 1-2 mg/l.

Clorul gazos este foarte toxic. Solutiile clorinate trebuie depozitate si utilizate numai in camere bine

aerisite. De asemenea, ele nu trebuie amestecate cu acizi, pentru ca elibereaza foarte repede clorul

gazos. Multe derivate de clor pot ﬁ vatamatoare pentru om si mediul inconjurator, de aceea trebuie

evitata utilizarea abuziva a acestora, in special a hipocloritului de sodiu.

Diclorizocianuratul de Na

Diclorizocianuratul de Na (NaDCC) sub forma de pulbere contine 60 % clor. Solutiile preparate

cu NaDCC pulbere la 1,7 g/l si 8,5 g/l contin 1 g/l sau respectiv 5 g/l clor. Tabletele de NaDCC contin

echivalentul a 1,5 g Cl / tableta. Prin dizolvarea unei tablete sau a 4 tablete intr-un litru de apa, se vor

obtine concentratiile de lucru: 1 g/l sau 5 g/l. NaDCC sub forma de pulbere sau tablete este foarte usor si

sigur de depozitat. NaDCC poate ﬁ aplicat ca atare (in stare solida) pe petele de sange sau alte lichide

contaminate, lasandu-l cel putin 10 minute inainte de a ﬁ indepartat.

Cloraminele

Cloraminele sunt disponibile sub forma de pulbere continand aproximativ 25% clor. Cloraminele

elibereaza clor intr-o proportie mai mica decat hipocloritul. Prin urmare pentru o eﬁcienta echivalenta cu

cea a hipocloritului se impun concentratii initiale superioare de cloramina. Pe de alta parte insa, solutiile

de cloramina nu sunt inactivate de materia organica, in aceeasi masura ca solutiile de hipoclorit. Se

recomanda utilizarea concentratiei de 20 g/l pentru ambele situatii: pe suprafete curate si suprafete

murdare.

Solutiile de cloramina sunt in principiu inodore. Cu toate acestea, obiectele inmuiate in aceste

solutii trebuie clatite insistent, pentru a ﬁ indepartata orice urma de substanta adjuvanta adaugata de

producatori pulberii de cloramina T (sodium tosylchloramida).

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Dioxidul de clor

Dioxidul de clor (ClO2) este un germicid puternic cu actiune imediata, adesea activ la concentratii

mai joase decat cele de hipoclorit recomandate. Dioxidul de clor este instabil sub forma de gaz si se

descompune in clor gazos (Cl2) si oxigen gazos (O2), cu degajare de caldura. Totusi, dioxidul de clor este

solubil in apa si este stabil sub forma de solutie apoasa. El se poate obtine ﬁe prin amestecarea de acid

clorhidric si clorit de sodiu (NaClO2), ﬁe se poate comanda sub forma de solutie apoasa stabilizata, care

este activata in momentul folosirii.

Dintre biocidele cu efect oxidant, dioxidul de clor este oxidantul cel mai selectiv. Ozonul si clorul

sunt mult mai reactive decat dioxidul de clor si se vor consuma mai rapid in cazul deseurilor care contin

substante organice in cantitate mare ; el reactioneaza selectiv, in special asupra compusilor sulfurici,

aminelor secundare si tertiare si asupra altor compusi organici intens redusi. Ca urmare, folosind dioxid

de clor se poate asigura o cantitate mai stabila de clor rezidual cu doze mult mai mici decat daca s-ar

ﬁ folosit clor sau ozon. Daca se recurge la un sistem adecvat de generare a sa, dioxidul de clor poate ﬁ

folosit cu mai multa eﬁcacitate decat clorul sau ozonul in prezenta unor incarcaturi organice importante,

tocmai datorita selectivitatii actiunii sale.

Formaldehida

Formaldehida (HCHO) este un gaz care distruge microorganismele si sporii acestora, la

temperaturi mai mari de 20ºC. Formaldehida nu este activa fata de prioni, are o viteza de actiune relativ

redusa si necesita o umiditate relativa mai mare de 70%. Este vanduta, ﬁe sub forma de polimer solid

(para-formaldehida), ca fulgi sau tablete, ﬁe ca formol – o solutie a gazului in apa de aproximativ 370 g/l

(37%), continand metanol (100 ml/l) ca stabilizator. Ambele forme sunt incalzite pentru a elibera gazul,

care este utilizat pentru decontaminarea si dezinfectia spatiilor inchise, cum ar ﬁ hotele de biosiguranta

(HSB) si alte incinte sau incaperi (vezi mai jos sectiunea intitulata “Decontaminarea spatiului inconjurator”).

Formaldehida (5% formol in apa) poate ﬁ utilizata ca dezinfectant lichid.

Formaldehida este suspectata a ﬁ cancerigena. Are un miros intepator, iar vaporii sai pot irita

ochii si mucoasele. De aceea, trebuie depozitata si utilizata in nise speciale de protectie chimica (hote

chimice) sau incaperi foarte bine aerisite.

Inaintea utilizarii trebuie consultate regulile si normele nationale de folosire precum si precautiile ce tin de

siguranta chimica.

Glutaraldehida

Ca si formaldehida, glutaraldehida (OHC(CH2)3CHO) este de asemenea activa impotriva formelor

vegetative ale bacteriilor, sporilor, ciupercilor, precum si a virusilor ce contin lipide, dar si a celor fara

lipide. Este necoroziva si reactioneaza mai rapid decat formaldehida. Cu toate acestea, sunt necesare

cateva ore pentru a distruge sporii bacterieni.

In general, este furnizata ca o solutie cu concentratie de aprox. 20 g/l (2%). Majoritatea acestor

produse trebuie „activate” (alcalinizate) inainte de utilizare, prin adaugare de bicarbonat, furnizat impreuna

cu produsul. Solutia activata poate ﬁ utilizata timp de 1-4 saptamani de la preparare, in functie de activare,

conditiile si frecventa utilizarii. Baghetele de scufundat in solutie pentru a aﬂa daca mai este activa,

furnizate de unii producatori, dau numai indicatii orientative. Solutiile de glutaraldehida trebuie aruncate,

daca devin tulburi.

Glutaraldehida este toxica si iritanta pentru piele si mucoase; de aceea, contactul cu acestea

trebuie evitat. Glutaraldehida se utilizeaza numai sub nisa (hota) sau in spatii bine aerisite. Nu este

recomandata sub forma pulverizata sau solutii pentru decontaminarea suprafetelor din mediu.

Inaintea utilizarii trebuie consultate regulile si normativele nationale de folosire precum si

precautiile ce tin de siguranta chimica.

14. Dezinfectia Si Sterilizarea

Compusii fenolici

Compusii fenolici, un grup larg de agenti au fost printre primele germicide folosite. In ciuda acestui

fapt, anumite probleme recente pe care le ridica siguranta utilizarii lor, recomanda restrangerea folosirii.

Sunt activi impotriva formelor vegetative ale bacteriilor si asupra virusurilor ce contin lipide. In cazul unei

formulari corespunzatoare, compusii fenolici prezinta activitate si impotriva mycobacteriilor. Nu sunt activi

impotriva sporilor, iar activitatea asupra virusurilor non-lipidice (neinvelite sau nude) este variabila. Multi

produsi fenolici sunt utilizati pentru decontaminarea suprafetelor de lucru si a celor ambientale; triclosanul

si cloro-xylenolul fac parte din solutiile antiseptice cele mai utilizate.

Triclosanul se regaseste frecvent in produsele destinate spalarii mainilor. El este activ cu

precadere impotriva bacteriilor vegetative si nu este daunator pielii si mucoaselor. Cu toate acestea,

studiile de laborator au demonstrat ca bacteriile care au devenit rezistente la concentratii mici de triclosan,

prezinta de asemenea rezistenta la unele antibiotice. Importanta acestei descoperiri pentru utilizarea

fenolilor in teren nu a fost inca evaluata.

Anumiti compusi fenolici sunt sensibili si pot ﬁ inactivati de sarurile din apa dura; de aceea se

recomanda ca diluarea lor sa se faca cu apa distilata sau apa deionizata.

Compusii fenolici nu sunt recomandati pentru suprafetele care vin in contact cu mancarea, si nici

pentru spatiile destinate copiilor mici (pot ﬁ absorbiti de cauciuc si pot patrunde in piele). Se vor respecta

si reglementarile de siguranta chimica.

Compusii de amoniu cuaternari

Multe tipuri de compusi de amoniu cuaternari sunt utilizati sub forma de amestecuri si deseori

in combinatie cu alte substante germicide, cum ar ﬁ alcoolul. Acestia prezinta o buna activitate impotriva

formelor vegetative ale bacteriilor si a virusurilor lipidice. Anumite tipuri (ex. clorura de benzalconiu) sunt

folosite ca antiseptice.

Activitatea germicida a anumitor tipuri de compusi de amoniu cuaternari este considerabil redusa

de catre substantele organice, apa cu duritate mare sau de detergentii anionici. Prin urmare, atunci cand

se intentioneaza utilizarea acestor produsi pentru dezinfectie, este necesara alegerea cu grija a produselor

pentru precuratare. Unele bacterii potential patogene se pot dezvolta in solutiile de compusi cuaternari de

amoniu. Datorita biodegradabilitatii reduse, acesti compusi se pot acumula in mediul inconjurator.

Alcoolii

Etanolul (C2H5OH) si 2-propanolul (izopropil alcoolul, (CH3)2CHOH) au proprietati dezinfectante

similare. Ei sunt activi impotriva formelor vegetative ale bacteriilor, ciupercilor precum si impotriva virusurilor

lipidice (invelite), dar nu si impotriva sporilor. Actiunea lor impotriva virusurilor nude este variabila. Pentru

o mai mare eﬁcienta, alcoolii trebuie utilizati la o concentratie de aproximativ 70% (v/v) in solutie apoasa.

Concentratiile mai mici sau mai mari pot sa nu aiba aceeasi actiune germicida. Solutiile alcoolice nu lasa

nici un reziduu pe suprafetele de lucru sau pe obiectele tratate, ceea ce reprezinta un avantaj major.

Amestecurile cu alte substante chimice sunt de asemenea mai eﬁciente decat alcoolul singur, de

exemplu: alcool 70% (v/v) cu 100 g/l formaldehida sau alcool continand 2 g/l clor.

O solutie alcoolica de 70% (v/v) etanol poate ﬁ utilizata pentru piele, suprafete de lucru ale

meselor de laborator si din hotele de biosiguranta, precum si pentru imersarea diferitelor instrumente

chirurgicale. Deoarece etanolul usuca pielea, adeseori se amesteca cu substante emoliente. Frecarea/

spalarea mainilor cu alcool este recomandata pentru decontaminarea mainilor usor murdare, in situatiile

in care spalatul mainilor nu este posibil. Oricum trebuie avut in minte ca etanolul este ineﬁcient impotriva

sporilor si poate sa nu distruga toate tipurile de virusuri nude.

Alcoolii sunt substante volatile, usor inﬂamabile si este bine sa nu ﬁe utilizate langa ﬂacari

deschise. Solutiile de lucru trebuie sa ﬁe depozitate in containere adecvate pentru a impiedica evaporarea

alcoolilor. Acestia pot intari cauciucul si dizolva anumite tipuri de lipici. Este foarte importanta inventarierea

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

si depozitarea adecvata a etanolului in laborator pentru a se evita utilizarea acestuia in alte scopuri decat

cele de dezinfectare. Sticlele cu solutii pe baza de etanol trebuie sa ﬁe etichetate vizibil, pentru a evita

autoclavarea din greseala.

Iodul si substantele iodate

Actiunea acestor dezinfectanti este similara cu cea a clorului, desi sunt in general mai putin

inhibati de substantele organice. Iodul poate pata suprafetele de lucru si tesaturile si, in general, nu

este recomandat ca dezinfectant. Pe de alta parte, solutiile iodate si tincturile sunt antiseptice bune. In

general, antisepticele pe baza de iod nu sunt recomandate pentru ustensilele medicale si stomatologice.

Iodul nu trebuie utilizat pe obiectele din aluminiu sau cupru.

Iodul poate ﬁ toxic. Produsele organice pe baza de iod trebuie depozitate la 4 – 10°C pentru a

impiedica dezvoltarea in ele a unor bacterii potential nocive.

Peroxidul de hidrogen si peracizi

Ca si cloramina, peroxidul de hidrogen (H2O2) si peracizii sunt oxidanti puternici si germicide

puternice, cu spectru larg de actiune. De asemenea, aceste produse sunt mai putin daunatoare decat

cloramina atat pentru oameni cat si pentru mediul inconjurator. Peroxidul de hidrogen este furnizat ﬁe ca

solutie gata de utilizare in concentratie 3%, ﬁe ca solutie apoasa de concentratie 30 %, care trebuie diluata

ulterior cu apa distilata, de 5 pana la 10 ori volumul sau. Cu toate acestea, solutiile de peroxid de hidrogen

cu concentratie 3-6%, sunt relativ lente si cu actiune germicida limitata. Produsele disponibile la ora

actuala contin stabilizatori speciali ai concentratiei de peroxid de hidrogen, ceea ce duce la accelerarea

actiunii germicide si le face mai putin corozive.

Peroxidul poate ﬁ utilizat pentru decontaminarea suprafetelor de lucru, a meselor de laborator

si a hotelor de biosiguranta. Solutiile in concentratie mai ridicata pot ﬁ utilizate pentru dezinfectarea

instrumentarului medical sau stomatologic sensibil la caldura. Utilizarea peroxidului de hidrogen vaporizat

sau a acidului peracetic (CH3COOOH) pentru decontaminarea instrumentelor (dispozitivelor) medicale /

chirurgicale termosensibile necesita un echipament adecuat.

Peroxidul de hidrogen si peracizii pot avea actiune coroziva asupra metalelor cum ar ﬁ aluminiul,

cuprul, alama si zincul si pot de asemenea decolora tesaturile, parul, pielea si mucoasele. Articolele tratate

cu aceste substante trebuie clatite riguros cu apa, inainte de a veni in contact cu ochii si mucoasele.

Aceste substante trebuie depozitate in spatii protejate de caldura si lumina.

14.4. Decontaminarea mediului de lucru (laboratorului)

Decontaminarea laboratorului, a mobilierului si a echipamentului acestuia necesita o combinatie

de dezinfectanti lichizi si gazosi. Suprafetele pot ﬁ decontaminate prin utilizarea unor solutii de hipoclorit

de sodiu continand 1g/l clor activ. Solutii mai puternice cu o concentratie de 5g/l sunt recomandate pentru

decontaminarea suprafetelor cu risc crescut. Pentru decontaminarea spatiului de lucru solutii continand

3% peroxid de hidrogen pot ﬁ utilizate ca inlocuitori pentru solutiile de inalbitor.

Incaperile si echipamentele pot ﬁ decontaminate prin fumigare cu gaz de formaldehida, generat

prin incalzirea para-formaldehidei sau prin ﬁerberea unei solutii de formol. Procedeul este foarte periculos

si necesita personal special instruit. In aceste situatii ferestrele si usile laboratorului trebuie sigilate mai

intai cu banda adeziva sau cu produse similare, inainte de eliberarea gazului. Fumigarea trebuie sa ﬁe

efectuata la o temperatura ambientala de minim 21°C si la o umiditate relativa de 70% (vezi sectiunea

privind decontaminarea hotelor de biosiguranta, mai jos).

Dupa fumigare incinta trebuie sa ﬁe foarte bine aerisita si abia apoi va ﬁ permis accesul

personalului. Persoanele care trebuie totusi sa patrunda in aceste spatiii, o pot face numai daca poarta

aparate de protectie respiratorie adecvate. Bicarbonatul de amoniu, sub forma gazoasa, poate ﬁ utilizat

pentru neutralizarea formaldehidei.

14. Dezinfectia Si Sterilizarea

Este eﬁcace si fumigarea spatiilor foarte mici cu vapori de peroxid de hidrogen, dar pentru aceasta

metoda trebuie sa se utilizeze un echipament adecvat.

14.5. Decontaminarea hotelor de biosiguranta

Pentru decontaminarea hotelor de biosiguranta de clasa 1 si clasa 2 exista echipament special,

portabil, pentru generarea, circularea si neutralizarea formaldehidei gazoase. In lipsa acestor echipamente

specializate, se pot folosi 2 tigai plasate pe 2 plite (resouri) electrice asezate in hota, care contin – una

para-formaldehida (suﬁcienta pentru a obtine o concentratie ﬁnala de 0,8 % para-formaldehida in aerul

din hota), si cealalta bicarbonat de amoniu (cu 10% mai mult decat para-formaldehida). Plitele sunt

conectate la curent electric in afara hotei, astfel incat conectarea si deconectarea plitelor sa se faca din

exterior. Daca umiditatea relativa se situeaza sub 70%, in hota trebuie sa ﬁe amplasat si un vas deschis

cu apa ﬁerbinte. Panoul frontal se etanseizeaza cu banda adeziva solida (de ex. cea folosita pentru

conducte). Se lipeste o folie groasa de plastic peste deschiderea hotei, ﬁxand-o etans de jur imprejur –

inclusiv in jurul ﬁrelor electrice care patrund in hota spre cele doua plite – ; in acelasi mod se etanseizeaza

si racordul hotei la gura de exhaustare, evitandu-se astfel orice scapare a formaldehidei gazoase in

atmosfera laboratorului.

Se deschide intrerupatorul pentru formaldehida, care este apoi inchis dupa ce s-a evaporat para-

formaldehida. Incinta va ramane inchisa cel putin 6 ore. Se porneste apoi a doua plita pentru evaporarea

bicarbonatului de amoniu. Dupa aceea, se deconecteaza a doua plita si se porneste ventilatorul hotei

de doua ori cate doua secunde, permitand astfel circulatia gazului degajat de bicarbonatul de amoniu in

intreaga hota. Ulterior, dupa cel putin 30 min, etansarile de la panoul frontal si conducta de exhaustare

pot ﬁ indepartate, iar hota poate ﬁ din nou folosita, dupa o curatare prealabila.

14.6. Spalarea mainilor /decontaminarea mainilor

Atunci cand este posibil, trebuie purtate manusi adecvate in timpul manipularii materialelor care

prezinta risc biologic. Cu toate acestea, purtarea manusilor nu inlocuieste necesitatea spalarii pe maini a

personalului din laborator. Mainile trebuie spalate dupa manipularea materialelor sau animalelor cu risc

biologic si inainte de iesirea din laborator.

In multe situatii, spalarea insistenta a mainilor cu sapun obisnuit si cu apa este suﬁcienta pentru

a le decontamina, dar se recomanda, totusi, utilizarea sapunurilor germicide pentru situatii cu risc biologic

crescut. Mainile trebuie sapunite foarte bine, iar spalarea se face printr-o frecare riguroasa, care trebuie

sa dureze minim 10 secunde, urmata de clatire din abundenta cu apa curata si apoi uscate cu servetele

de hartie sau un prosop curat (se pot folosi uscatoarele de maini cu aer cald cand exista la indemana).

Se recomanda instalarea in acest scop de robinete actionate cu cotul sau cu piciorul. Unde

acestea nu exista, se recomanda utilizarea unui prosop de hartie sau textile pentru inchiderea robinetului,

pentru a evita contaminarea mainii proaspat spalate.

Asa cum s-a mentionat mai sus, atunci cand nu este posibila spalarea adecvata a mainilor, se

poate recurge la frecarea lor cu solutii pe baza de alcool, pentru decontaminare.

14.7. Dezinfectia prin caldura si sterilizarea

Cel mai utilizat agent ﬁzic pentru decontaminare este caldura.

Caldura „uscata” (care este total non-coroziva) este utilizata pentru multe materiale din laborator,

care pot suporta temperaturi de 160°C sau mai inalte, timp de 2-4 ore. Arderea sau incinerarea (vezi

mai jos) este, de asemenea, o forma de caldura uscata. Autoclavarea este preferabila altor metode de

sterilizare deoarece genereaza caldura „umeda”, care este mai eﬁcienta decat caldura „uscata”.

Fierberea nu garanteaza distrugerea tuturor microorganismelor si a agentilor patogeni, dar poate

ﬁ folosita ca un procedeu minim de dezinfectie, atunci cand alte metode (ex. dezinfectie chimica, sterilizare

prin autoclavare) nu pot ﬁ efectuate.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Obiectele sterilizate trebuie manipulate si depozitate astfel incat sa ramana necontaminate pana

la urmatoarea utilizare.

14.7.1. Autoclavarea

Cea mai eﬁcienta si mai sigura metoda de sterilizare pentru materialele din laborator este cea cu

vapori saturati sub presiune si anume autoclavarea. Pentru majoritatea scopurilor, urmatoarele cicluri vor

asigura sterilizarea in autoclavele incarcate corect (este indicat timpul necesar pentru omorarea bacteriilor

dupa atingerea a diverse temperaturi):

Exemple de autoclave:

Autoclave cu evacuare gravitationala a aerului. Figura 10 prezinta schema generala de

constructie a autoclavelor cu evacuare gravitationala. Vaporii intra in compartimentul de

sterilizare sub presiune si deplaseaza aerul, mai greu, printr-o valva, in compartimentul

de drenaj, echipat cu ﬁltru HEPA.

Autoclave cu pre-vacuum. Aceste instalatii permit indepartarea aerului din camera

inainte de intrarea vaporilor. Aerul este evacuat printr-o valva echipata cu ﬁltru HEPA. La

sfarsitul ciclului aburii sunt evacuati automat. Aceste autoclave pot functiona la 134°C,

iar ciclul de sterilizare poate ﬁ redus la 3 minute. Ele nu pot ﬁ utilizate pentru sterilizarea

lichidelor din cauza vacuumului, dar sunt ideale pentru obiectele poroase.

Autoclave cu sursa de incalzire proprie. Acestea vor ﬁ utilizate numai atunci cand nu

sunt disponibile autoclave cu evacuare gravitationala sau alte tipuri de autoclav. Acestea

sunt incarcate vertical si sunt incalzite cu gaz, electricitate sau alte tipuri de combustibil.

Vaporii sunt generati prin incalzirea apei de la baza vasului, iar aerul este impins in sus

si eliminat prin intermediul unui oriﬁciu de evacuare. Atunci cand tot aerul a fost inlaturat,

se inchide valva oriﬁciului de evacuare si se reduce aportul de caldura. Temperatura si

presiunea cresc, apoi, pana cand valva de siguranta actioneaza la un nivel prestabilit

anterior. Acesta este momentul din care se considera ca incepe de fapt sterilizarea. La

sfarsitul ciclului, sursa de caldura se inchide si se asteapta scaderea temperaturii pana

la 80°C sau chiar mai jos, inainte de deschiderea capacului.

1. 3 minute la 134°C
2. 10 minute la 126°C
3. 15 minute la 121°C
4. 25 minute la 115°C.

14. Dezinfectia Si Sterilizarea

Figura 10. Schema autoclavului gravitational

Incarcarea autoclavului

Materialele trebuie impachetate si aranjate cu grija in compartimentul de sterilizare sau in cosul

autoclavului pentru a permite patrunderea si circulatia aburului printre obiecte precum si eliminarea

aerului. Ambalajele – saci autoclavabili, containere, cutii, etc. – trebuie sa permita aburului sa patrunda

pana la continutul acestora.

Precautii in utilizarea autoclavului

Pericolele inerente manuirii recipientelor sub presiune pot ﬁ minimizate prin respectarea

urmatoarelor reguli:

special instruite.

periodice ale compartimentului de sterilizare al autoclavului, ale usilor, valvelor, supapelor,

robinetelor si instrumentelor de masura, controlul ﬁind efectuat de persoane special instruite si

autorizate in acest scop.

care ar putea contamina obiectele ce urmeaza a ﬁ sterilizate.

eliminarea completa a aerului si patrunderea nestanjenita a caldurii, respectiv a aburului; camera

nu trebuie incarcata la refuz, iar vaporii trebuie sa ajunga uniform in toate colturile compartimentului

de sterilizare.

deschiderea acestora, cata vreme compartimentul de sterilizare este sub presiune robinetul

principal de admisie pentru aburi trebuie inchis, iar temperatura trebuie sa scada sub 80°C,

inainte ca usa (capacul) sa ﬁe deschise.

1. Responsabilitatea pentru efectuarea acestor operatii trebuie atribuita numai unor persoane
2. Programul de intretinere periodica trebuie sa cuprinda masuri preventive cum sunt inspectiile
3. Vaporii trebuie sa ﬁe saturati si sa nu contina substante chimice (de exemplu inhibitori ai coroziunii)
4. Toate materialele care urmeaza a ﬁ sterilizate, trebuie sa ﬁe puse in containere care sa permita
5. Pentru autoclavele care nu sunt prevazute cu dispozitiv de blocare a usilor, care sa previna

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

lenta a aburului, pentru a evita ﬁerberea lichidelor in momentul deschiderii autoclavului; recipientele

vor ﬁ umplute pana la cel mult 75% din volum.

deschide autoclavul, chiar daca temperatura a scazut sub 80°C.

amplasate in centrul incarcaturii. Este preferabila monitorizarea permanenta cu termocupluri si

dispozitive de inregistrare amplasate in zonele cele mai critice ale incarcaturii, pentru a determina

ciclurile de operare cele mai potrivite.

al autoclavului, acesta trebuie indepartat si curatat zilnic.

incarcarii aparatului.

14.8. Incinerarea

Incinerarea este utila pentru indepartarea cadavrelor de animale, precum si pentru indepartarea

pieselor anatomice sau altor deseuri de laborator, care au fost sau nu decontaminate anterior (vezi

6. Cand se autoclaveaza lichide, dupa incheierea sterilizarii se va aplica un program de evacuare
7. Operatorul trebuie sa poarte manusi adecvate si scut transparent de protectie a fetei cand
8. Pentru monitorizarea performantelor autoclavului, indicatorii biologici sau termocuplurile trebuie
9. Daca autoclavul este prevazut cu ﬁltru pe canalul de scurgere al compartimentului de sterilizare
10. Trebuie veriﬁcat ca supapa de siguranta sa nu ﬁe blocata de hartie sau alte materiale in momentul

Sectiunea „Evacuarea Materialelor Contaminate” In Capitolul 3). Incinerarea Materialelor Infectioase Poate

constitui o alternativa a autoclavarii, numai daca incineratorul este sub controlul laboratorului.

Incinerarea corecta necesita un control eﬁcient al temperaturii si o camera de ardere secundara.

Multe incineratoare, in special cele cu o singura camera de combustie, nu sunt corespunzatoare pentru

lucrul cu materiale infectioase, cadavre de animale si materiale plastice. Astfel de materiale ar putea

sa nu ﬁe complet distruse, iar ceea ce se elimina prin cosul incineratorului ar putea polua atmosfera

cu microorganisme, substante chimice toxice si fum. Exista totusi mai multe conﬁguratii satisfacatoare

pentru camerele de combustie; ideal ar ﬁ ca in camera principala temperaturile sa ﬁe de minim 800°C iar

in camera secundara, de minim 1000°C.

Materialele pregatite pentru incinerare, chiar daca au fost decontaminate anterior, vor ﬁ

transportate in saci, preferabil de plastic. Operatorii incineratorului trebuie sa primeasca instructiuni clare

in ceea ce priveste incarcarea incineratorului si controlul temperaturii. Nu trebuie uitat ca functionarea

corespunzatoare a incineratorului depinde foarte mult de amestecul corect de materiale care urmeaza a

ﬁ incinerate.

Exista preocupari active referitoare la impactul negativ asupra mediului inconjurator al

incineratoarelor existente sau in curs de montare. In acest sens, se fac eforturi continue pentru a realiza

si instala incineratoare mai eﬁciente din punct de vedere energetic si care sa respecte integral normele

de protectie a mediului inconjurator.

14.9. Indepartarea deseurilor

Indepartarea deseurilor medicale si de laborator face obiectul a diverse reglementari regionale,

nationale si internationale.

Inaintea elaborarii si aplicarii unor programe pentru manipularea, transportul si evacuarea

deseurilor cu risc biologic potential este obligatoriu sa ﬁe consultate versiunile la zi ale reglementarilor

amintite. In general, cenusa de la incineratoare poate ﬁ manipulata ca orice alte resturi menajere,

indepartarea acesteia ﬁind efectuata de ﬁrmele de salubritate. Deseurile decontaminate prin autoclavare

pot ﬁe sa ﬁe incinerate in afara incintei institutiei, ﬁe sa ﬁe evacuate la locurile special amenajate pentru

aruncarea gunoaielor (vezi Capitolul 3).

Pentru alte informatii vezi referintele 13 si 29-39.

15. Notiuni Introductive Privind Transportul Materialelor Infectioase

materialelor infectioase

Transportul materialelor infectioase si potential infectioase face obiectul unor reglementari stricte

nationale si internationale. Aceste reglementari descriu modalitatile corecte de utilizare a materialelor de

ambalare precum si alte cerinte legate de transport.

Personalul laboratorului trebuie sa expedieze substantele infectioase in acord cu reglementarile

de transport in vigoare, urmarindu-se prin aceasta :

15.1. Reglementarile internationale pentru transport

Reglementarile internationale privind transportul materialelor infectioase (pe orice cale) se bazeaza

pe modelul reglementarilor ONU – “Regulations on the Transport of Dangerous Goods” (40), elaborat de

Comitetul de Experti ONU pentru Transportul Marfurilor Periculoase (United Nations Committee of Experts

on the Transport of Dangerous Goods (UNCETDG)). Pentru a dobandi putere de lege, reglementarile

ONU trebuie sa ﬁe introduse in reglementarile nationale si internationale de catre autoritatile competente

(de ex. “Technical Instructions for the Safe Transport of Dangerous Goods by Air (41) of the International

Civil Aviation Organization (ICAO)” pentru transportul aerian si European Agreement concerning the

International Carriage of Dangerous Goods by Road (ADR) (42).

Asociatia Internationala de Transport Aerian (IATA) publica in ﬁecare an Ghidul de transport al

substantelor infectioase (Infectious Substances Shipping Guidelines) (43). Ghidul IATA trebuie sa respecte

Instructiunile tehnice ale ICAO (Technical Instructions) ca standard minim, dar poate impune restrictii

suplimentare. Ghidul IATA trebuie urmat ori de cate ori transportul este efectuat de membrii IATA .

De cand Reglementarile ONU au devenit un set dinamic de recomandari, care este amendat bianual,

cititorul trebuie sa consulte si sa aplice cele mai recente reglementari nationale si internationale.

OMS furnizeaza sugestii si expertiza grupului de experti ai ONU (UNCETDG). Schimbari majore

ale reglementarilor privind transportul legate de transportul substantelor infectioase au fost introduse in

editia a 13-a (2003) a Modelului Reglementarilor ONU. Aceste amendamente pot ﬁ consultate pe larg in

documentele OMS (44).

Reglementarile internationale nu sunt concepute pentru a se substitui celor nationale sau locale.

Totusi, in situatiile in care nu exista reglementari pe plan national, se vor respecta cele internationale.

Este important de mentionat ca, in plus, transportul international al substantelor infectioase se

supune de asemenea si este subiect al reglementarilor nationale privind importul si exportul.

15.2. Sistemul ambalajului triplu

Sistemul ambalajului triplu este utilizat pentru transportul substantelor infectioase sau potential

infectioase (Figura 11). Acest sistem de ambalare consta in 3 straturi : container primar, ambalaj secundar

si ambalaj extern.

Containerul primar, care contine proba, trebuie sa ﬁe inchis etans, impermeabil pentru lichide

si etichetat corespunzator continutului. El trebuie sa ﬁe invelit in suﬁcient material absorbant pentru a

absorbi integral lichidele pe care le contine in caz de spargere sau scurgere.

15. Notiuni introductive privind transportul
1. reducerea probabilitatii de deteriorare a ambalajului si de producere a unor scurgeri si astfel
2. reducerea riscului de aparitie a infectiilor
3. imbunatatirea eﬁcientei sistemului de expediere a coletelor

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Ambalajul secundar etanseizat si impermeabil pentru lichide este folosit pentru a proteja

containerul(erele) primar(e). Mai multe containere primare pot ﬁ introduse intr-un singur ambalaj secundar.

Exista diverse reglementari care stabilesc limite privind volumul si/sau greutatea materialelor infectioase

incluse intr-un colet.

Ambalajul extern protejeaza ambalajul secundar de deteriorari ﬁzice in timpul transportului.

Formularele cu date despre probe, scrisorile si alte tipuri de informatii care identiﬁca sau descriu proba,

expeditorul si destinatarul, precum si orice alte documente solicitate trebuie sa ﬁe furnizate in conformitate

cu ultimele reglementari in vigoare.

Modelul de reglementari (Model Regulations) al Natiunilor Unite descrie 2 tipuri diferite de sisteme

cu triplu ambalaj pentru transport. Sistemul obisnuit de ambalaj triplu se foloseste pentru transportul a

diferite materiale infectioase; totusi microrganismele cu risc crescut trebuie transportate conform unor

reglementari mai stricte. Pentru mai multe detalii despre utilizarea diferitelor ambalaje corespunzatoare

materialelor transportate, se recomanda consultarea reglementarilor nationale si internationale pentru

prevederile aplicabile.

15.3. Procedura de curatare/tratare in cazul varsarii materialului infectios

In cazul varsarii de material infectios sau potential infectios trebuie aplicata urmatoarea

procedura :

fetii, daca este cazul.

vecinatate (in general, solutie de cloramina 5% ; pentru varsari in timpul transportului cu avionul trebuie

utilizate dezinfectante pe baza de compusi cuaternari de amoniu).

exista cioburi de sticla sau alte obiecte ascutite se va utiliza un faras sau o bucata de carton rigid

pentru strangerea acestora si punerea lor intr-un container pentru obiecte ascutite.

intepare.

1. Se vor purta manusi, imbracaminte de protectie, inclusiv ochelari si scut transparent pentru protectia
2. Se va acoperi materialul varsat cu o carpa sau cu prosoape de hartie pentru a-l retine.
3. Se va turna dezinfectantul corespunzator peste materialul absorbant folosit si peste zona din imediata
4. Se va aplica dezinfectantul concentric si centripet, dinspre marginea zonei spre interior.
5. Dupa timpul de actiune corespunzator (ex. 30 minute), se indeparteaza materialele absorbante. Daca
6. Se va curata si dezinfecta aria contaminata (daca este necesar, se vor repeta etapele 2 – 5).
7. Se vor evacua materialele contaminate intr-un container pentru deseuri impermeabil, rezistent la
8. Dupa dezinfectare, se va informa autoritatea competenta ca locul a fost decontaminat.

15. Notiuni Introductive Privind Transportul Materialelor Infectioase

Ambalarea si etichetarea substantelor infectioase din categoria A

Ambalarea si etichetarea substantelor infectioase din categoria B

Figura 11. Exemple de sisteme de triplu ambalaj

(prin amabilitatea, IATA, Montreal Canada)

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

16. Biosiguranta Si Tehnologia Adn Recombinant

Tehnologia ADN recombinant realizeaza combinarea de material genetic provenit din diferite surse,

contribuind astfel la crearea unor organisme modiﬁcate genetic (OMG) care s-ar putea sa nu ﬁ existat

pana acum in natura.

La inceput, cercetatorii din domeniul biologiei moleculare au fost ingrijorati de faptul ca aceste

organisme ar putea avea proprietati imprevizibile si nedorite, constituind un risc biologic daca ar ajunge

in afara laboratorului. Aceasta ingrijorare a constituit obiectul dezbaterilor de la conferinta stiintiﬁca

desfasurata in 1975 la Asilomar (SUA). Aici s-au dezbatut probleme de siguranta si a fost propus primul

ghid privitor la tehnologia ADN recombinant. Experienta obtinuta prin cercetarea din urmatorii 25 de ani a

demonstrat ca ingineria genetica poate ﬁ condusa intr-o maniera nepericuloasa atunci cand se evalueaza

corect riscul si se aplica masuri de siguranta adecvate.

Prin intermediul tehnologiei ADN recombinant sau ingineriei genetice s-au clonat, initial, segmente

de ADN in gazde bacteriene, pentru a supraexprima produsii genici speciﬁci necesari pentru diverse studii.

Moleculele de ADN recombinant au fost, de asemenea, folosite pentru a crea OMG, precum animale

transgenice si “knock-out” si plante transgenice.

Tehnologia ADN recombinant are deja un impact enorm asupra biologiei si a medicinei si probabil

va capata o inﬂuenta si mai mare odata cu cunoasterea secventei nucleotidice a intregului genom uman.

Folosind tehnologia ADN recombinant vor putea ﬁ studiate zeci de mii de gene cu functii inca necunoscute.

Terapia genica ar putea deveni o metoda curenta pentru tratarea anumitor boli si folosind tehnici de

inginerie genetica ar putea ﬁ construiti noi vectori de transfer genic. De asemenea, plantele transgenice

produse prin tehnologia ADN recombinant ar putea ajunge sa joace un rol din ce in ce mai important in

agricultura moderna.

Experientele implicand construirea sau folosirea OMG nu trebuie facute decat dupa evaluarea

bioriscului. Proprietatile patogene sau alte riscuri potentiale asociate acestor organisme pot reprezenta

proprietati noi, insuﬁcient caracterizate. Trebuie evaluate proprietatile organismului donor, natura

secventelor de ADN care vor ﬁ transferate, proprietatile organismului receptor si ale mediului inconjurator.

Acesti factori vor trebui sa ajute la stabilirea nivelului de biosiguranta necesar pentru manipularea cu un

minimum de riscuri a OMG rezultate si la identiﬁcarea sistemelor de securizare biologica si ﬁzica la care

va trebui sa se apeleze.

16.1. Criterii de biosiguranta pentru sistemele biologice de expresie

Sistemele biologice de expresie sunt alcatuite din vectori si celule gazda. Pentru a prezenta

eﬁcienta si siguranta in folosire ele trebuie sa satisfaca o serie de criterii. Un exemplu de asemenea

sistem biologic de expresie este plasmidul pUC18. Frecvent utilizat ca vector de clonare in combinatie cu

celule de Escherichia coli K12, plasmidul pUC18 a fost secventializat in intregime. Toate genele necesare

pentru exprimarea in alte bacterii au fost indepartate din plasmidul sau precursor, pBR322. E. coli K12 este

o tulpina nepatogena care nu poate coloniza intestinul oamenilor sanatosi sau al animalelor. Experientele

de inginerie genetica de rutina pot ﬁ desfasurate in siguranta pe sistemul E. coli K12/pUC18 in conditiile

unui nivel de biosiguranta 1, cu conditia ca produsii de expresie ai lantului de ADN strain inserat sa nu

impuna niveluri de biosiguranta mai inalte.

16. Biosiguranta si tehnologia ADN recombinant

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

16.2. Criterii de biosiguranta pentru vectorii de expresie

Niveluri mai inalte de biosiguranta pot ﬁ necesare cand :

unor biblioteci de ADN genomic pornind de la microorganisme patogene,

16.3. Vectori virali pentru transfer genic

Vectorii virali, cum sunt vectorii de adenovirus, sunt folositi pentru transferul genelor in alte celule.

Acestor vectori le lipsesc anumite gene de replicare virala, ﬁind capabili de propagare numai in liniile

celulare care compenseaza defectul respectiv.

Stocurile de asemenea vectori pot ﬁ contaminate cu virusuri capabile de replicare, aparute prin

evenimente rare de recombinare spontana la nivelul liniilor celulare in care au fost propagati sau printr-o

insuﬁcienta puriﬁcare. Acesti vectori trebuie manipulati respectand acelasi nivel de biosiguranta ca si

acela aplicat in cazul adenovirusurilor parentale din care deriva.

16.4. Animale transgenice si “knock-out”

Animalele care poarta material genetic strain (animale transgenice) trebuie manipulate in conditii

de securizare corespunzatoare caracteristicilor produsilor genelor straine in cauza. Animalele cu deletii

tintite pentru anumite gene (animale knock-out) nu comporta in general riscuri biologice particulare.

Printre exemplele de animale transgenice se includ si animalele care exprima receptori pentru

virusuri care in mod normal sunt incapabile sa infecteze speciile respective. Daca aceste animale scapa

din laborator sau din biobaza si transmit transgena populatiei de animale salbatice, se poate genera

teoretic un rezervor animal pentru virusul in cauza.

Aceasta posibilitate a fost discutata in cazul poliovirusului si este relevanta in special in contextul

eradicarii poliomielitei. Soareci transgenici exprimand receptorul pentru poliovirusul uman, obtinuti in

diferite laboratoare, devin sensibili la infectia cu poliovirus pe diverse cai de inoculare a acestuia, iar boala

declansata este clinic si histopatologic similara cu poliomielita umana. Totusi, modelul soarece difera de

om prin aceea ca poliovirusul administrat oral ﬁe ca nu se replica deloc la nivelul tractului digestiv, ﬁe

se replica ineﬁcient. Astfel, este putin probabil ca asemenea soareci transgenici evadati din laborator in

populatia salbatica sa poata conduce la aparitia unui nou rezervor natural de poliovirus.

Acest exemplu subliniaza faptul ca pentru ﬁecare linie noua de animal transgenic trebuie studiate

in detaliu caile prin care poate ﬁ infectat animalul respectiv, marimea inocului necesar producerii infectiei

si amploarea eliminarii de virus de catre animalele infectate. In plus, trebuie luate toate masurile pentru a

asigura izolarea acestor soareci transgenici.

16.5. Plante transgenice

Plantele transgenice care exprima gene ce confera toleranta la ierbicide sau rezistenta la insecte

daunatoare sunt un subiect curent de controversa in multe parti ale lumii. Discutiile se refera la inocuitatea

alimentelor derivate din aceste plante si la consecintele ecologice pe termen lung ale cultivarii lor.

Plantele transgenice exprimand gene de origine animala sau umana sunt folosite pentru a elabora

produsi cu aplicatie medicala si nutritionala. Se impune o evaluare atenta a riscului pentru stabilirea

nivelului corect de biosiguranta in cazul producerii acestor plante.

16.5. Evaluarea riscului pentru OMG

Evaluarea riscului pentru lucrul cu OMG trebuie sa tina cont de caracteristicile organismelor

donoare si receptoare, gazda. Exemple privind aceste caracteristici sunt prezentate in continuare.

1. expresia secventelor de ADN derivate din organisme patogene poate spori virulenta OMG,
2. insuﬁcienta caracterizare a anumitor secvente de ADN inserate, ca de exemplu cu ocazia prepararii
3. produsii genici sunt potential activi farmacologic,
4. produsii genici codiﬁca toxine.

16. Biosiguranta Si Tehnologia Adn Recombinant

Riscuri rezultate direct din gena inserata (organismul donor)

Analiza este necesara in situatii in care produsul genei inserate are proprietati biologice si

farmacologice cunoscute, care pot ﬁ daunatoare, cum ar ﬁ de exemplu:

In analizarea acestor cazuri trebuie sa se includa si o evaluare a pragului de exprimare necesar

pentru manifestarea activitatii biologice sau farmacologice.

Riscuri asociate cu receptorul (gazda)

Riscuri generate de modiﬁcarea unor caractere de patogenitate existente

Multe modiﬁcari nu implica gene ai caror produsi au o nocivitate intrinseca, dar pot aparea

efecte adverse ca rezultat al modiﬁcarii unor caractere existente, patogene sau nepatogene.

Modiﬁcarea genelor normale poate inﬂuenta patogenitatea. In incercarea de a identiﬁca aceste

riscuri potentiale trebuie raspuns la urmatoarele intrebari (lista nu este exhaustiva) :

1. toxine
2. citokine
3. hormoni
4. factori de reglare a expresiei genice
5. factori de virulenta sau stimulatori
6. secvente din oncogene
7. rezistenta la antibiotice
8. alergeni.
1. Sensibilitatea gazdei
2. Patogenitatea tulpinii gazda incluzand virulenta, infectivitatea si productia de toxine
3. Modiﬁcarea spectrului de gazde
4. Statusul imun al receptorului
5. Consecintele expunerii.

1. S-A Produs O Crestere A Infectivitatii Sau Patogenitatii ?

2. orice mutatie daunatoare pentru receptor poate ﬁ anihilata ca urmare a insertiei unei gene

3. Gena Straina Codiﬁca Un Determinant De Patogenicitate Provenit De La Alt Organism ?

4. daca ADN strain include un determinant de patogenitate, se poate anticipa ca aceasta gena va

5. Exista Vreun Tratament ?

6. va ﬁ afectata sensibilitatea OMG la antibiotice sau la alte forme de tratament ca urmare a

7. Se Poate Eradica Omg ?

16.6. Alte consideratii

Problema utilizarii de animale sau plante intregi in scopuri experimentale necesita de asemenea

o atentie deosebita. Cercetatorii trebuie sa se supuna regulilor, restrictiilor si cerintelor lucrului cu OMG

aplicate in tara in care se aﬂa si de institutiile acesteia.

Tarile pot avea autoritati nationale care stabilesc ghiduri de lucru cu OMG si care pot ajuta

cercetatorii sa-si incadreze munca in nivelul de biosecuritate corespunzator. In unele cazuri clasiﬁcarea

poate diferi intre tari sau tarile pot decide sa clasiﬁce cerintele de biosiguranta intr-un nivel mai scazut sau

mai inalt in functie de aparitia unor noi informatii referitoare la un anumit sistem vector/gazda.

Evaluarea riscului este un proces dinamic care tine cont de noile performante si de progresele

stiintei. Evaluarile corecte ale riscurilor vor permite omenirii sa se bucure in anii ce vin de roadele

tehnologiei ADN recombinant.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

17. Substante Chimice Periculoase

Personalul din laboratoarele de microbiologie nu este expus numai unor microorganisme

patogene, ci si unor substante chimice periculoase. De aceea este vitala cunoasterea exacta a efectelor

toxice ale acestor substante chimice, a cailor de expunere, cat si a pericolului care poate ﬁ asociat cu

manipularea si depozitarea acestora (Anexa 5).

Fisele ce cuprind precautiile recomandate in manuirea acestor substante, precum si alte informatii

suplimentare care descriu pericolul pe care il implica utilizarea unei anumite substante chimice, disponibile

de la producatori si/sau de la distribuitori, trebuie sa ﬁe prezente si usor accesibile in laboratoarele in care

aceste substante sunt utilizate, de exemplu prin includerea lor in Ghidul de biosiguranta sau in Manualul

cu procedurile speciﬁce de lucru.

17.1. Deﬁnitii si clasiﬁcari

Substantele chimice periculoase sunt adeseori deﬁnite si clasiﬁcate in functie de ﬁsa reglementara

de insotire pentru transportul bunurilor periculoase sau in functie de riscurile si gradele de periculozitate

pe care acestea le prezinta. Ele pot ﬁ impartite in functie de gradul de reactivitate, instabilitate, riscul de

incendiu, riscul pentru sanatate sau in functie de efectele toxice.

17.2. Cai de expunere

Exista mai multe cai de expunere la substante chimice periculoase :

17.3. Depozitarea substantelor chimice

In laborator se va depozita doar o cantitate minima de chimicale, necesara pentru uzul zilnic.

Stocurile de rezerva trebuie pastrate in incaperi/cladiri avand in mod expres aceasta destinatie,

dotate cu pardoseala din beton si praguri catre exterior pentru a retine deversarile accidentale. Substantele

inﬂamabile trebuie depozitate separat, in cladiri situate la oarecare distanta. Pentru prevenirea aprinderii

vaporilor inﬂamabili si explozivi de la scanteile contactelor electrice, intrerupatoarele trebuie plasate in

afara incaperii iar corpurile de iluminat vor ﬁ protejate cu globuri etanse.

Substantele chimice nu se depoziteaza in ordine alfabetica, pentru ca astfel substante

chimice incompatibile (vezi lista de mai jos !) pot ajunge in proxima vecinatate, iar unele substante

chimice periculoase pot ﬁ plasate pe rafturi inalte. Toate recipientele mari de sticla si toate recipientele

continand acizi/baze puternice trebuie depozitate la nivelul pardoselii si plasate in tavi (pentru prevenirea

imprastierii accidentale). Trebuie asigurate suporturi protectoare pentru transportul recipientelor mari de

sticla si dispozitive de sifonare pentru umplerea unor recipiente mai mici din containere. Scarile mobile

sunt indispensabile acolo unde exista rafturi inalte.

17. Substante chimice periculoase
1. Inhalare
2. Contact direct
3. Ingestie
4. Intepare
5. Prin leziuni cutanate

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

17.4. Reguli generale privind incompatibilitatile chimice

Substantele ﬁgurate mai jos, in coloana din stanga a Tabelului 13, trebuie astfel depozitate si

manipulate incat sa nu poata veni in contact accidental cu substantele enumerate in dreptul lor in coloana

din dreapta.

Tabelul 13. Reguli generale pentru incompatibilitati chimice

Categoria de substante Substante incompatibile

Metale alcaline – Dioxid de carbon, hidrocarburi clorurate, apa

(sodiu, potasiu, cesiu si litiu)

Halogeni – Amoniac, acetilena, hidrocarburi

Acid acetic, hidrogen sulfurat, – Agenti oxidanti (acid cromic, acid azotic, peroxizi,

anilina, hidrocarburi, acid sulfuric permanganati)

17.5. Efecte toxice ale substantelor chimice

Este binecunoscut faptul ca unele substante chimice au efecte adverse asupra sanatatii celor care

le manipuleaza sau inhaleaza vaporii acestora. In afara substantelor reputate ca toxicitate si incadrate ca

otravuri, un numar de substante chimice sunt cunoscute a avea variate efecte toxice. Aparatul respirator,

sangele, ﬁcatul, rinichii si aparatul gastro-intestinal, ca si alte organe si tesuturi, pot ﬁ afectate in diverse

grade. Unele substante chimice sunt cunoscute pentru efectele carcinogene sau teratogene.

Unii vapori de solventi sunt toxici cand sunt inhalati. In afara de efectele toxice propriu-zise,

expunerea la vaporii toxici poate determina si efecte secundare, ca, de exemplu, lipsa de coordonare,

slabiciune si alte simptome similare, care pot duce la producerea de accidente.

Expunerea prelungita sau repetata la solventi organici in faza lichida poate duce la afectiuni ale

pielii, datorita degresarii acesteia; au mai fost semnalate reactii alergice sau efecte corozive.

Pentru informatii detaliate asupra efectelor toxice ale substantelor chimice, se va

consulta Anexa 5.

17.6. Substante chimice explozive

Azidele, adesea utilizate in compozitia solutiilor antibacteriene, nu trebuie sa vina in contact cu

plumbul sau cuprul (de ex. in instalatiile sanitare de evacuare). Azida de cupru va exploda violent chiar si

la un impact de mica intensitate.

Eterii imbatraniti sau uscati sub forma de cristale sunt extrem de instabili si potential explozivi.

Acidul percloric, daca se usuca pe lemnarie, ceramica sau tesaturi va exploda si va arde la impact.

Acidul picric si picratii detoneaza la caldura si impact.

17.7. Varsarea accidentala de substante chimice

Majoritatea producatorilor de reactivi chimici de laborator publica diagrame / postere care descriu

modalitatile de actiune in caz de varsari accidentale de substante chimice. Pe piata sunt disponibile

diagrame si truse de interventie. Postere/aﬁse adecvate trebuie expuse in locuri vizibile din laborator. De

asemenea, vor ﬁ procurate materiale cum sunt:

Truse pentru decontaminare chimica

17. Substante Chimice Periculoase

Imbracaminte de protectie (ex: manusi groase din cauciuc; galosi sau cizme de cauciuc) aparat

pentru asistenta/protectie respiratorie

Lopeti si farase

Pense pentru culegerea fragmentelor de sticla

Stergator de pardoseala (mop), carpe si prosoape de hartie

Galeti

Soda de rufe (carbonat de sodiu, Na2CO3) sau bicarbonat de sodiu ( NaHCO3), pentru neutralizarea

acizilor

Nisip

Detergent neinﬂamabil

In cazul unei deversari accidentale a unei substante chimice periculoase trebuie luate

urmatoarele masuri:

Notiﬁcarea evenimentului catre responsabilul cu biosiguranta si evacuarea din zona a personalului

care nu este necesar.

Examinarea si acordarea de ingrijiri medicale persoanelor care ar ﬁ putut ﬁ contaminate.

Daca lichidul deversat este inﬂamabil, se vor stinge toate focurile deschise, se vor inchide sursele

de gaze din incaperea respectiva si din zonele adiacente si se vor opri echipamentele electrice

care pot genera scantei.

Evitarea inhalarii de vapori din lichidul deversat.

Se va conecta ventilatia de aerisire, daca operatiunea este lipsita de pericole.

Se va asigura necesarul de materiale si echipamente (vezi mai sus !) pentru a indeparta substanta

chimica deversata.

In eventualitatea unei deversari chimice masive, incaperea trebuie evacuata si ferestrele vor

ﬁ deschise daca este posibil. Daca materialul deversat este inﬂamabil, trebuie stinse toate focurile

deschise din incaperea respectiva si din cele adiacente; vor ﬁ oprite toate echipamentele electrice care

genereaza scantei.

17.8. Gazele comprimate si licheﬁate

Informatii privind conditiile de pastrare a gazelor comprimate si licheﬁate sunt prezentate in

Tabelul 14.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Tabelul 14. Pastrarea gazelor comprimate si licheﬁate

Container Conditii de pastrare

Cilindrii cu gaze comprimate sau buteliile cu • ﬁxati in mod solid de perete ( colier / lant) sau

gaze licheﬁatea,b prin intermediul unui suport solid, in asa fel

incat sa nu poata ﬁ dislocate accidental

transportati cu capacele proprii montate si

sprijinite pe inele de cauciuc

cilindrii de rezerva trebuie depozitati intr-o

alta cladire, la distanta de laborator. Acest

loc trebuie tinut incuiat si semnalizat ca atare

printr-un aﬁs.

nu trebuie sa ﬁe plasati in vecinatatea surselor

de caldura, a focurilor deschise sau langa

echipamentele electrice care genereaza scantei

si trebuie evitata expunerea lor la lumina solara

directa.

Cilindrii mici (de unica utilizare) cu gazea,b • nu trebuie incinerati

Valva principala de presiune inalta trebuie sa ﬁe inchisa cand echipamentul nu este utilizat si cand in incapere

nu este personal care lucreaza

Camerele in care sunt folositi sau pastrati cilindri cu gaze inﬂamabile trebuie marcate prin aﬁse de avertizare

pe usi.

Pentru informatii suplimentare vezi referintele bibliograﬁce 1 si 49-51, precum si Anexa 5.

18. Pericole Aditionale In Laborator

Personalul laboratoarelor se poate confrunta cu pericole generate de diverse forme de

energie: foc, electricitate, radiatii sau zgomot. Informatiile de baza despre fiecare sunt prezentate in

acest capitol.

18.1. Pericolul de incendiu

Stransa cooperare dintre responsabilul cu biosiguranta si responsabilul local cu prevenirea

incendiilor este esentiala. In afara de pericolele chimice, trebuie luate in considerare si efectele unui

incendiu sub raportul unei posibile diseminari de material infectios. In functie de aceasta se poate stabili

daca este mai bine ca focul sa ﬁe stins sau izolat (limitat).

Este de dorit colaborarea cu responsabilii locali pentru prevenirea incendiilor, pentru instruirea

personalului de laborator cu privire la prevenirea incendiilor, interventia imediata in caz de incendiu si

utilizarea corecta a echipamentului de interventie impotriva incendiilor.

Avertizarile de incendiu, instructiunile si caile de evacuare trebuie aﬁsate la vedere, in ﬁecare

incapere, pe coridoare si cai de acces.

Cele mai frecvente cauze de incendiu in laboratoare sunt:

punzatoare si deteriorata a cablurilor

inﬂamabili

Echipamentul de interventie impotriva incendiilor trebuie plasat langa usile incaperilor si in puncte

strategice de pe coridoare si cai de acces. Acest echipament va include furtunuri, galeti cu apa si nisip si

un stingator de incendiu. Extinctoarele trebuie inspectate regulat si intretinute corespunzator; trebuie sa

nu ﬁe depasita perioada de valabilitate inscrisa pe extinctor. Utilizarile diferitelor tipuri de stingatoare de

incendiu sunt prezentate in Tabelul 15.

18. Pericole aditionale in laborator
1. Supraincarcarea retelei electrice
2. Intretinerea necorespunzatoare a retelei / echipamentelor electrice, de exemplu izolatia necores-
3. Lungimea excesiva a tubulaturii pentru gaze si a cablurilor si prelungitoarelor electrice aparente
4. Echipamente lasate inutil in functiune
5. Echipamente care nu au fost concepute sa functioneze intr-un laborator
6. Focul deschis
7. Conductele pentru gaze deteriorate
8. Stocarea / manipularea necorespunzatoare a materialelor inﬂamabile sau explozive
9. Pastrarea impreuna a unor chimicale incompatibile
10. Functionarea unor echipamente generatoare de scantei in atmosfera de substante sau vapori
11. Ventilatie insuﬁcienta sau inadecvata.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Tabel 15. Tipuri de stingatoare de incendiu si utilizarea acestora

Tip* Se utilizeaza pentru: Nu se va utiliza pentru:

Apa Hartie, lemn, tesaturi Incendii electrice, lichide

inﬂamabile, metale arzande

Dioxid de carbon ( CO2 ) Lichide si gaze inﬂamabile, Metale alcaline, hartie

incendii electrice

Pulbere uscata Lichide si gaze inﬂamabile, Echipament reutilizabil, instru-

metale alcaline, mente (rezidiile sunt foarte greu

de inlaturat)

incendii electrice

Spuma Lichide inﬂamabile Incendii electrice

Stingatoarele cu apa sunt propulsate de dioxidul de carbon; stingatoarele cu dioxid de carbon si pulbere trebuie

manipulate cu grija deoarece forta jetului poate imprastia materiale arzande; incaperile trebuie bine ventilate dupa

utilizarea stingatoarelor care utilizeaza / genereaza dioxid de carbon.

Pentru informatii suplimentare consultati referinta 49.

18.2. Pericole datorate curentului electric

Socul electric pune in pericol viata; defectiunile electrice pot cauza incendii. De aceea este

esential ca toate instalatiile si echipamentele electrice sa ﬁe inspectate si testate cu regularitate, inclusiv

impamantarea de electricieni caliﬁcati. Personalul de laborator nu trebuie sa efectueze nici un fel de

reparatie a echipamentului electric.

Chiar tensiuni de alimentare joase pot ﬁ uneori periculoase. Trebuie luate intotdeauna precautiuni

pentru a asigura intre sursa de alimentare si echipament sigurante calibrate corect. Intrerupatoarele de

circuit si releele de deconectare in caz de absenta a impamantarii trebuie incluse in circuitele electrice

ale laboratoarelor.

Nota. Intrerupatoarele de circuit nu protejeaza personalul; ele au scopul de a evita supraincalzirea

conductorilor si astfel previn incendiile. Impamantarea si releele de deconectare in caz de absenta a

acesteia au scopul de a proteja personalul de socurile electrice.

Toate echipamentele electrice de laborator trebuie sa ﬁe prevazute cu impamantare, preferabil cu

stechere cu trei borne. Echipamentele care nu prezinta impamantare din constructie trebuie impamantate

separat. Un echipament fara impamantare poate deveni periculos prin aparitia accidentala a unui contact

electric accidental nedetectat.

Toate echipamentele electrice trebuie sa ﬁe conforme cu standardele si codurile nationale de

siguranta electrica.

18.3. Zgomotul

Zgomotul excesiv are efect insidios in timp. Unele tipuri de echipamente de laborator, cum ar ﬁ

anumite tipuri de aparatura cu laser, precum si facilitatile pentru cresterea si intretinerea animalelor de

laborator pot expune personalul la zgomote excesive. Trebuie monitorizata producerea de zgomote pentru

identiﬁcarea pericolelor ce ar putea ﬁ reprezentate de acestea. Acolo unde datele concrete o justiﬁca, se

pot crea bariere fonice in jurul echipamentelor producatoare de zgomot sau intre zonele zgomotoase si

alte zone ale laboratorului. De asemenea, atunci cand nu se poate reduce nivelul zgomotelor si personalul

laboratorului este supus constant unor surse sonice nocive se poate recurge la utilizarea unor protectii

pentru urechi si se va instaura un program de monitorizare medicala a efectelor zgomotelor asupra celor

supusi cronic la efectul lor.

18. Pericole Aditionale In Laborator

18.4. Radiatiile ionizante

Radioprotectia are ca obiect protejarea oamenilor impotriva efectelor daunatoare ale radiatiilor

ionizante, care includ :

se numara cancere induse de radiatii (leucemii si cancere osoase, de plamani si ale pielii), care pot

debuta la multi ani de la iradiere, precum si efecte mai putin severe – afectari ale pielii, caderea

parului, tulburari hematologice sau gastrointestinale, precum si formarea de cataracta.

ale expunerii gonadelor includ alterari cromosomiale si mutatii genice. Iradierea celulelor germinale

din gonade cu doze mari de radiatii pot duce de asemenea la moarte celulara, ceea ce conduce la

infertilitate in cazul ambelor sexe sau la modiﬁcari ale ciclului menstrual la femei. Expunerea la radiatii

a fatului in curs de dezvoltare, cu deosebire in saptamanile 8-15 de sarcina, poate creste riscurile de

malformatii congenitale, de retardare mentala sau de cancere induse de radiatii care apar mai tarziu

in viata extrauterina.

18.4.1. Principiile activitatilor de radioprotectie

Pentru a limita efectele nocive ale radiatiilor ionizante, utilizarea de radioizotopi va trebui sa aiba

loc in conditii controlate si va trebui sa se conformeze standardelor nationale corespunzatoare. Protejarea

fata de radiatii va trebui sa ﬁe condusa pe baza urmatoarelor patru principii:

18.4.2. Activitatile de protectie cuprind urmatoarele :

Recurgerea la practicarea, in perioada de formare, a unor tehnici non-radiometrice; abia dupa

Supravegherea indeaproape a utilizarii timpului si a planiﬁcarii corespunzatoare a operatiunilor

de laborator care presupun manipulari de substante radioactive.

Cu cat timpul petrecut in campul de radiatii este mai redus, cu atat doza de radiatii primita de o

persoana este mai redusa, dupa cum reiese din ecuatia:

Doza = doza per unitatea de timp x timpul

cele mai multe radiatii γ si X :

Exemplu : Dublarea distantei pana la sursa va duce la o reducere a expunerii la ¼ in acelasi interval

de timp. Se pot utiliza diferite sisteme sau dispozitive pentru cresterea distantei de manipulare dintre

operator si sursa radioactiva – clesti, pense, brate articulate, dispozitive de pipetare, etc.

De notat ca o reducere mica a distantei va duce la o reducere mare a dozei efectiv primite.

1. Efecte somatice, cum sunt simptomele clinice care apar la indivizii expusi. Printre efectele somatice
2. Efecte ereditare, cum sunt simptomele observate la descendentii indivizilor expusi. Efectele ereditare
1. Reducerea la minimum a timpului de expunere la radiatii ;
2. Cresterea la maximum a distantei pana la sursa de radiatii ;
3. Ecranarea sursei de radiatii cu un scut radioopac;
4. Substituirea utilizarii radionuclizilor cu tehnici non-radiometrice.
1. Timpul. Durata de expunere cu ocazia manipularii materialelor radioactive poate ﬁ redus prin :
stapanirea acestora se vor folosi radionuclizi;
Practicarea tehnicilor radiometrice fara graba, in mod ordonat si la momentul oportun;
Returnarea in spatiul de depozitare a surselor radioactive, imediat dupa lucru;
Evacuarea din laborator a rezidiilor radioactive la intervale cat mai frecvente;
Ramanerea in aria radioactiva numai timpul strict necesar;
2. Distanta. Doza per unitatea de timp este functie de inversul patratului distantei pana la sursa, pentru
Doza per unitatea de timp = constanta x 1 / distanta2 ;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

unor scuturi / bariere care absorb sau atenueaza energia radiatiilor va limita expunerea. Alegerea

si grosimea materialelor din care sunt confectionate scuturile depind de abilitatea/capacitatea de

penetrare (tipul si energia)radiatiilor. Bariere din material acrilic, lana sau metale usoare, in grosime

de 1,3-1,5 cm se utilizeaza pentru particulele β de energie inalta, in timp ce scuturi de plumb, cu

densitate inalta, se utilizeaza pentru oprirea radiatiilor de energie inalta γ si X .

la alte tehnici in acelasi scop. Daca substitutia nu este posibila, se vor alege radionuclizii cu puterea

de penetrare sau energia cea mai scazuta.

18.4.3. Proceduri de siguranta in timpul lucrului cu radionuclizi

In stabilirea regulilor de lucru cu substante radioactive trebuie luate in considerare urmatoarele

patru domenii:

se va utiliza echipament de protectie personal (halate, ochelari de protectie, manusi de unica

Laboratoarele in care se manipuleaza radioizotopi vor ﬁ astfel concepute si amenajate incat sa permita

restrangerea ariilor de lucru efectiv si sa simpliﬁce la maximum curatarea si decontaminarea. Aria de

lucru cu radionuclizi trebuie sa ﬁe amplasata intr-o incapere mica adiacenta spatiilor principale ale

laboratorului sau intr-o arie special destinata in interiorul laboratorului dar separata de alte activitati.

Semne de avertizare reprezentand sigla internationala pentru pericolul radioactiv vor ﬁ aﬁsate la

intrarea in aria cu radiatii (Figura 12).

Se vor monta ecrane (scuturi) de radiatii pe mesele de lucru si in ariile de colectare de deseuri

Containerele cu deseuri radioactive vor ﬁ marcate cu sigla de radiatii, precum si cu identitatea

Se vor utiliza detectoare/contoare de radiatii pentru monitorizarea ariilor de lucru, echipamentelor

de protectie personal si a mainilor, dupa terminarea lucrului.

Pentru transportul deseurilor se vor utiliza containere cu ecranare corespunzatoare.

Se vor realiza si pastra consemnari detaliate privind utilizarea si evacuarea materialelor

100

3. Bariera. Ecranarea, adica amplasarea intre operatori sau alte persoane din laborator si sursa a
4. Substitutia. Nu se vor utiliza materiale bazate pe radionuclizi, daca sunt disponibile se poate recurge
1. Aria de lucru cu radionuclizi
substantele radioactive se vor utiliza numai in zone special destinate ;
nu este permisa prezenta decat a persoanelor strict necesare;
folosinta );
se va monitoriza expunerea la radiatii a personalului ;
2. Masa de lucru
Se va lucra in tavi in care a fost asternuta hartie absorbanta de unica utilizare ;
Se vor limita cantitatile de radionuclizi utilizate ;
radioactive ;
radionuclidului, activitatea lui si data testarii ;
3. Zona de depozitare a deseurilor radioactive
Deseurile radioactive vor ﬁ evacuate frecvent din aria de lucru ;
4. Inregistrarile si interventiile de urgenta.
radioactive ;
Se vor analiza inregistrarile dozimetrice pentru materialele care depasesc normele admise;

18. Pericole Aditionale In Laborator

Se vor alcatui planuri de interventie in caz de urgenta si se vor face periodic exercitii de

Se vor consemna si arhiva toate raportarile de incidente.

Figura 12. Simbolul international de pericol de radiatii

101

aplicare ;
In cazuri de urgenta, se va asigura in primul rand asistenta persoanelor ranite;
Ariile contaminate se vor curata si decontamina cu multa grija ;
Se solicita asistenta responsabilului cu biosiguranta ;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

102

19. Responsabilul Cu Biosiguranta Si Comitetul De Biosiguranta

biosiguranta

Este esential ca ﬁecare laborator sa aiba stabilita o politica atotcuprinzatoare, un ghid de

biosiguranta precum si programe de actiune pentru aplicarea lor. Responsabilitatea pentru acestea revine

directorului / sefului institutiei sau al laboratorului, care poate delega unele sarcini responsabilului pentru

biosiguranta sau altui personal specializat.

Siguranta muncii in laborator este totodata responsabilitatea tuturor, de la seﬁ si tehnicieni superiori

pana la ultimul angajat al laboratorului; ﬁecare membru al personalului este responsabil atat pentru propria

siguranta cat si pentru cea a colegilor de lucru. Fiecare angajat este obligat sa-si desfasoare activitatea in

19. Responsabilul cu biosiguranta si comitetul de

Conditii De Siguranta Si Sa Raporteze Superiorului Orice Incident, Actiune Sau Situatie Periculoasa.

Este de dorit sa se efectueze periodic audituri pe linia protectiei muncii prin specialisti proprii sau

din afara institutiei.

19.1. Responsabilul cu biosiguranta

Oriunde este posibil trebuie numit un responsabil cu biosiguranta pentru a asigura ca politicile

si programele sunt aplicate cu consecventa in tot laboratorul. Responsabilul cu biosiguranta isi executa

atributiile in numele sefului institutiei sau al laboratorului. In unitatile mici, responsabilul cu biosiguranta

poate ﬁ un microbiolog sau un membru al personalului tehnic care indeplineste si aceste atributii, ﬁind

prevazut ca le consacra o anumita parte din timpul sau de lucru.

Indiferent de gradul de implicare in munca de biosiguranta, persoana desemnata trebuie sa aiba

competenta profesionala necesara pentru initierea, monitorizarea si aprobarea unor activitati speciﬁce, in

concordanta cu procedurile generale de biosecurizare si biosiguranta.

Responsabilul cu biosiguranta trebuie sa cunoasca si sa aplice legile, reglementarile si ghidurile

nationale si internationale relevante; de asemenea trebuie sa asiste laboratorul in elaborarea propriilor

proceduri operationale standard. Persoana desemnata trebuie sa aiba o pregatire de baza in microbiologie

si cunostinte de biochimie, biologie si ﬁzica. Sunt de dorit cunostinte despre practici de laborator, clinice

si de biosiguranta, inclusiv despre echipamente de securizare si informatii tehnologice relevante pentru

proiectarea, operarea si intretinerea facilitatilor. Persoana respectiva trebuie sa ﬁe capabila sa comunice

eﬁcient cu personalul administrativ, tehnic si din serviciile auxiliare.

Activitatile responsabilului cu biosiguranta trebuie sa includa urmatoarele:

Efectuarea de audituri interne periodice in domeniul biosigurantei, avand ca obiect metodele,

Veriﬁcarea faptului ca toti membrii personalului au fost instruiti corespunzator in probleme de

Investigarea tuturor incidentelor care implica o posibila diseminare de materiale infectate sau toxice si

103

Consultanta tehnica privind biosiguranta si biosecuritatea;
procedurile si protocoalele de lucru, agentii biologici, materialele si echipamentele;
Discutarea incalcarilor protocoalelor sau procedurilor de biosiguranta cu persoanele in cauza;
biosiguranta;
Asigurarea unui program de educatie continua in domeniul biosigurantei;
raportarea celor constatate si a recomandarilor catre seful de laborator si Comitetul de biosiguranta;
Conlucrarea cu personalul medical in legatura cu posibilele infectii dobandite in laborator;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Asigurarea unei decontaminari corespunzatoare, in urma unor scurgeri sau a altor incidente implicand

Asigurarea unei decontaminari corespunzatoare a echipamentelor inainte de a ﬁ supuse unor operatii

Stabilirea de proceduri adecvate pentru intrarea / iesirea in/din laborator a materialelor infectioase

Analizarea aspectelor de biosiguranta din toate planurile, protocoalele si procedurile operationale din

activitatile de cercetare care implica lucrul cu agenti infectiosi, inainte de inceperea efectiva a acestor

Instituirea unui sistem de interventie in caz de situatii de urgenta.

19.2. Comitetul de biosiguranta

Trebuie inﬁintat un comitet de biosiguranta pentru a elabora politicile institutionale in materie

de biosiguranta si codurile de practici in domeniu. Comitetul de biosiguranta trebuie, de asemenea, sa

analizeze protocoalele de cercetare care implica utilizarea de agenti infectiosi, animale de laborator,

ADN recombinant si materiale modiﬁcate genetic. Alte functii ale comitetului pot include evaluarea

riscurilor, formularea unor noi politici de biosiguranta si arbitrajul in disputele referitoare la probleme de

biosiguranta.

Componenta comitetului de biosiguranta trebuie sa reﬂecte diversele arii de activitate si nivelul de

competenta stiintiﬁca ale institutiei.

Componenta de baza a unui comitet de siguranta ar trebui sa includa :

Comitetul de biosiguranta trebuie sa solicite sfatul responsabililor pentru siguranta din diferitele

departamente (ex. specialisti in radioprotectie, securitatea muncii in industrie, prevenirea incendiilor, etc.),

iar in unele situatii se poate solicita asistenta unor experti independenti din diferite domenii apropiate de

activitate, a autoritatilor locale si a organismelor nationale de reglementare. Participarea unor membri

ai comunitatilor locale poate ﬁ de asemenea utila, mai ales daca exista chestiuni controversate in

dezbatere.

104

materiale infectioase;
Asigurarea gestionarii corecte a deseurilor;
de reparatii sau intretinere periodica;
Mentinerea interesului comunitatii privind problemele de sanatate si de mediu;
patogene in conformitate cu reglementarile nationale;
activitati;
1. Responsabilul (ii) cu biosiguranta;
2. Personal stiintiﬁc;
3. Personal medical;
4. Veterinar (i) (daca se lucreaza cu animale);
5. Reprezentanti ai personalului tehnic;
6. Reprezentanti ai conducerii laboratorului.

20. Reguli De Siguranta Pentru Personalul Auxiliar

Intr-un laborator, desfasurarea activitatii in conditii optime si de siguranta depinde, in mare

masura, de personalul auxiliar si, de aceea, este esential ca acesta sa ﬁe bine instruit asupra regulilor de

siguranta care trebuie respectate pentru o astfel de activitate.

20.1 Personalul tehnic si de intretinere a cladirii

Personalul tehnic care se ocupa cu intretinerea si repararea cladirii, instalatiilor si echipamentelor

trebuie sa aiba anumite cunostinte legate de natura activitatii laboratorului respectiv, sa cunoasca normele

si procedurile de biosiguranta.

Testarea echipamentului dupa veriﬁcare trebuie facuta si/sau supravegheata de responsabilul cu

biosiguranta (de exemplu: testarea eﬁcientei HSB dupa instalarea unor ﬁltre noi).

Laboratoarele sau institutiile care nu au tehnicieni si servicii de intretinere proprii, trebuie sa-si

asigure colaborarea cu tehnicieni abilitati existenti in localitate pe care sa ii puna la curent cu dotarea si

conditiile de lucru din laborator.

Inginerii si personalul de intretinere vor avea acces in laboratoarele cu grad de biosiguranta de

Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea si sub supravegherea responsabilului cu biosiguranta si/sau a

sefului laboratorului.

20.2. Personalul responsabil cu mentinerea curateniei

In laboratoarele cu grad de biosiguranta de Nivel 3 si Nivel 4, curatenia este de preferat sa ﬁe

facuta de personalul laboratorului. Personalul angajat pentru curatenie va avea acces in laboratoarele de

Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea si sub supravegherea responsabilului cu biosiguranta si/sau

a sefului laboratorului.

105

20. Reguli de siguranta pentru personalul auxiliar

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

106

21. Programele De Instruire

Un program continuu de instruire privind protectia la locul de munca este esential pentru

mentinerea vigilentei personalului laboratorului si a personalului auxiliar in domeniul biosigurantei. Seﬁi

de laborator, cu ajutorul responsabilului cu biosiguranta si a altor persoane caliﬁcate au un rol cheie in

instruirea personalului. Eﬁcienta instruirii privind biosiguranta, de fapt intreaga instruire privind protectia

personala si mentinerea sanatatii, depinde de implicarea echipei de conducere, de factori motivationali,

instructajul profesional initial adecvat, relatiile de comunicare bune si, in ultima instanta, de telurile si

obiectivele institutiei. In cele ce urmeaza vor ﬁ prezentate elementele critice ale unui program eﬁcace de

instruire privind biosiguranta.

Acest proces include deﬁnirea sarcinilor identiﬁcate, in ordinea importantei lor (frecventa, grad de

risc, complexitate) si anumite detalii privind etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea acestora.

Acestea sunt deprinderi corecte pe care cel instruit va trebui sa demonstreze, dupa instruire, ca

si le-a insusit, in timpul muncii. Obiectivele pot preciza conditiile in care se desfasoara anumite activitati

sau deprinderi si nivelul cerut de competenta.

Continutul este reprezentat de cunostintele sau aptitudinile pe care persoanele instruite trebuie

sa si le insuseasca si care sa-i permita atingerea obiectivelor urmarite in materie de comportament.

Acele persoane, care-si cunosc cel mai bine profesia si cerintele acesteia, sunt cele mai in masura

pentru a deﬁni continutul programului de instruire privind biosiguranta. Alte metode folosite trebuie sa se

concentreze pe includerea unor exercitii menite a inlesni rezolvarea problemelor sau pe imaginarea unor

mijloace educative menite sa duca la corectarea greselilor constatate la aplicarea unor tehnici. Nu este

evident ca o anumita metoda de invatare (lectura, cursuri televizate, programe pe calculator, cursuri video

interactive etc.) este mai buna decat alta. Foarte multe depind de necesitatile speciﬁce ale instructajului,

de componenta grupului care este instruit, etc.

Instruirea efectiva trebuie sa tina seama de particularitatile si calitatile persoanelor instruite.

Indivizii si grupurile pot diferi in ceea ce priveste aptitudinile, gradul de instruire, cultura, limba vorbita

si nivelul deprinderilor profesionale preexistente instruirii. Modul in care este perceput programul de

instruire de catre participanti, ca un mijloc de a-si imbunatatii performantele profesionale sau securitatea

personala, va inﬂuenta substantial modalitatea de instruire. Unii invata mai bine prin metoda vizuala, altii

prin practica directa, altii prin studierea unor materiale scrise.

Cursurile trebuie sa se adreseze in egala masura angajatilor cu probleme speciale, de aceea

trebuie adaptate, de exemplu pentru cei cu defecte de auz. In plus, se recomanda ca toti cei care concep si

desfasoara programe de instruire pe probleme de biosiguranta, sa ﬁe familiarizati cu metodele, principiile

de pedagogie pentru invatare in cazul adultilor.

107

21. Programele de instruire
1. Evaluarea necesitatilor
2. Stabilirea obiectivelor instruirii
3. Precizarea continutului si mijloacelor de desfasurare a instruirii.
4. Stabilirea diferentelor individuale de instruire

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Modalitatile de instruire: curs, proiectii, materiale scrise, etc. nu trebuie sa vina in conﬂict, sa

genereze reactii negative sau sa nu ﬁe adaptate temei abordate. De exemplu, daca scopul activitatii

de instruire este acela de a dezvolta capacitatea de rezolvare a problemelor survenite, atunci ar trebui

sa ﬁe stimulata mai mult gandirea/judecata/reactia prompta in cunostinta de cauza, decat memorizarea

mecanica. Instruirea ar trebui sa stimuleze un comportament practic si/sau un feedback corespunzator

(pozitiv/precis/credibil). In plus, programele de instruire care furnizeaza informatii pentru practica, in

5. Adaptarea modalitatilor de instruire

Conditii Similare Celor De La Locul De Munca, Vor Stimula Transferul Deprinderilor Si Cunostintelor Dobandite

la actualul loc de munca.

Aceasta furnizeaza informatii care ajuta sa se aprecieze in ce masura instruirea a avut efectul

scontat. Evaluarile instruirilor sunt in general de patru feluri:

evaluarea reactiei cursantilor la tematica si continutul instructajului

estimarea cunostintelor asimilate si/sau a noilor performante ale cursantilor

estimarea schimbarilor de comportament la locul de munca

evaluarea unor rezultate tangibile obtinute in raport cu obiectivele si telurile organizatorilor

Cea mai completa evaluare a instruirii presupune cumularea celor patru modalitati mentionate.

Cea mai putin eﬁcienta metoda de evaluare este sa se ia in considerare numai reactia cursantilor

la tematica instructajului, deoarece aceasta poate sa nu coincida cu aplicarea la locul munca a informatiilor

primite si deci cu eﬁcacitatea reala a instructajului. Aceasta nu trebuie sa constituie unicul criteriu pentru

aprecierea eﬁcientei.

Evaluarea unei instruirii arata rareori ca un program de instruire a avut succes deplin sau a fost

un esec total, datorita utilizarii unui numar mare de criterii pentru masurarea rezultatelor. De obicei, datele

indica o mai buna intelegere, retinere sau aplicare a unor parti din curs, comparativ cu altele. Diferentele

sau lipsurile in cunostintele sau competentele care ar ﬁ trebuit sa ﬁe insusite in timpul instruirii, arata

necesitatea unei prelungiri a timpului de instruire, a folosirii unor tehnici alternative sau a unor instructori

mai eﬁcienti.

OMS furnizeaza o gama variata de materiale pentru instruirea in domeniul sigurantei

microbiologice.

108

6. Evaluarea instruirii
7. Revizuirea instruirii

22. Lista De Examinare Privind Siguranta

Prezenta lista-chestionar de examinare este destinata sa serveasca la evaluarea preocuparilor

unui laborator biomedical dat in domeniul biosigurantei si al biosecuritatii.

Incaperile in care este instalat laboratorul

22. Lista de examinare privind siguranta
1. S-au respectat criteriile de caliﬁcare si certiﬁcare atunci cand s-a construit, respectiv cand s-a reevaluat

Localul ?

2. Localul corespunde cerintelor nationale si locale pentru constructii, inclusiv cele referitoare la precautiile

7. Spatiul De Lucru Permite Realizarea Activitatilor In Conditii De Siguranta ?

8. Spatiile de acces si coridoarele sunt adecvate pentru deplasarea persoanelor si a unor echipamente

11. Exista Cate O Chiuveta Pentru Spalarea Mainilor In Fiecare Camera ?

12. Cladirile sunt construite si intretinute astfel incat sa previna patrunderea si cuibarirea rozatoarelor si

Insectelor ?

13. Partile expuse ale conductelor de abur si apa ﬁerbinte sunt izolate sau mascate pentru a asigura

15. Poate Fi Restrictionat Accesul In Laborator, Acesta Fiind Permis Numai Persoanelor Autorizate ?

16. A fost facuta o evaluare a riscului pentru a se asigura ca echipamentul si facilitatile sunt adecvate

Pentru Desfasurarea Activitatilor Prevazute ?

Facilitatile si conditiile de depozitare

1. Locurile de depozitare, rafturile, etc sunt astfel amenajate incat materialele depozitate sa nu alunece

Sau Sa Cada ?

2. Se pastreaza curatenia, se evita acumularea de gunoaie, de materiale si obiecte de prisos ce pot

3. Congelatoarele Si Spatiile De Depozitare Se Pot Incuia ?

Instalatii sanitare si dependinte pentru personal

1. Incaperile si dotarile sunt mentinute curate, in ordine si corespunzatoare din punct de vedere sanitar ?

2. Exista Apa Potabila ?

3. WC-urile si dusurile sunt adecvate, curate, in buna stare ? Exista WC-uri si dusuri separate pentru

4. Exista Apa Rece, Calda, Sapun Si Prosoape ?

109

9. Depozitarea Si Evacuarea Gunoiului Menajer Se Face In Mod Corespunzator ?

Incalzire si ventilatie

2. Ferestrele Sunt Protejate De Soare Prin Jaluzele ?

3. Este asigurata o ventilatie adecvata (ex: minimum 6 schimburi ale aerului /ora), mai ales in camerele

4. Sistemul De Ventilatie Este Prevazut Cu Filtre Hepa ?

5. Ventilatia mecanica perturba ﬂuxul de aer laminar in interiorul sau in jurul hotelor de securitate biologica

Sau Al Hotelor De Protectie Chimica ?

Iluminare

2. Exista Iluminare Locala La Nivelul Meselor De Lucru ?

3. Este asigurata o iluminare uniforma, fara locuri intunecoase sau slab luminate in incaperi sau pe

5. Lumina Lampilor Fluorescente Este Corespunzatoare Cromatic (Compensata) ?

Servicii

1. Este ﬁecare incapere a laboratorului prevazuta cu suﬁciente chiuvete, apa, prize de electricitate si guri

De Gaz Pentru A Permite Desfasurarea Activitatii In Conditii De Securitate ?

2. Exista programe adecvate de intretinere curenta si inspectie periodica pentru sigurante, prize, instalatii

3. Defectiunile Sunt Remediate In Timp Optim ?

4. Exista un serviciu tehnic propriu de reparatii si intretinere, cu personal caliﬁcat, care sa aiba cunostinte

Referitoare La Activitatea Speciﬁca De Laborator ?

5. Accesul personalului de intretinere in diferite zone ale laboratorului este controlat si consemnat ?
6. Daca nu exista un serviciu tehnic si de intretinere propriu, au fost contactate ﬁrme de reparatii si

7. Exista O Unitate Pentru Intretinerea Curateniei ?

8. Accesul personalului pentru curatenie in diferite zone ale laboratorului este controlat si consemnat ?

9. Sunt Asigurate Serviciile It In Conditii De Securizare ?

Masuri de biosecuritate

1. A Fost Facuta O Evaluare Calitativa A Riscurilor Pentru Care Este Necesar Un Sistem De Alarma ?

2. S-a facut o evaluare a riscurilor si au fost stabilite planuri de interventie conform prioritatilor ?

4. Usile Si Ferestrele Sunt Asigurate Impotriva Spargerilor ?

5. Accesul in incaperile in care se aﬂa materiale periculoase sau aparatura scumpa este controlat si

6. In Afara Programului Aceste Incaperi Sunt Incuiate ?

110

22. Lista De Examinare Privind Siguranta

Prevenirea si combaterea incendiilor

8. Exista Iesiri Ascunse De Elemente De Decor, Mobila Sau Aparatura ?

9. Accesul catre iesiri este asigurat in asa fel incat sa nu ﬁe necesara traversarea unor zone periculoase ?

10. Toate Iesirile Conduc Spre Spatii Deschise ?

11. Coridoarele, spatiile de trecere si holurile sunt libere si fara obiecte care sa impiedice deplasarea

Personalului Si Folosirea Mijloacelor Destinate Stingerii Incendiilor ?

12. Echipamentul pentru stingerea incendiilor este usor de identiﬁcat printr-un cod de culori adecvat ?
13. Stingatoarele de incendiu portabile sunt incarcate cu regularitate, functioneaza si se aﬂa in permanenta

In Locurile Special Desemnate ?

14. Incaperile cu risc potential de incendiu sunt echipate cu stingatoare si/sau echipamente contra

Incendiilor ?

15. In cazul in care intr-o incapere se folosesc lichide si gaze inﬂamabile, ventilatia mecanica este

16. Personalul Este Instruit Pentru A Interveni In Caz De Incendiu ?

Stocarea lichidelor inﬂamabile

5. Instalatia De Iluminat Este Asigurata Impotriva Aprinderii Eventualilor Vapori Prin Scanteie ?

6. Lichidele inﬂamabile sunt pastrate in containere adecvate, ventilate, construite din materiale

7. Continutul Containerelor Este Corect Mentionat Pe Eticheta ?

8. Stingatoarele, paturile ignifuge si alte echipamente contra incendiilor exista si sunt plasate in afara, dar

In Imediata Apropiere A Depozitului ?

9. Inscriptiile care interzic fumatul se aﬂa la vedere in afara si in interiorul depozitului de lichide inﬂamabile ?

13. Personalul Este Instruit Pentru Manipularea Si Folosirea Corecta A Lichidelor Inﬂamabile ?

Gazele comprimate si licheﬁate

1.Containerele Pentru Gaz Sunt Corect Etichetate Si Marcate Cu Coduri De Culoare Adecvate ?

2. Cilindrii cu gaz comprimat si valvele acestora pentru presiune inalta si reductorii de presiune sunt

5. Capacul De Protectie Este Pus In Timpul Transportului Sau Cand Cilindrul Nu Functioneaza ?

6. Cilindrii cu gaz comprimat sunt depozitati corespunzator, astfel incat sa nu cada in cazul unor dezastre

Naturale ?

111

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

7.Cilindrii (buteliile) cu gaz licheﬁat si rezervoarele de produse petroliere lichide sunt ferite de sursele de

Caldura ?

Pericole de natura electrica

8. Personalul este corect instruit pentru a folosi si transporta corect gazele comprimate si licheﬁate ?
1. Toate instalatiile electrice noi, inlocuirile, modiﬁcarile si reparatiile sunt facute in conformitate cu normele

2. Instalatia Electrica Are Impamantare ?

3. Sunt protejate toate circuitele din laborator cu sigurante, sigurante de impamantare si dispozitive de

4. Dispozitivele Electrice Existente Sunt Avizate Pentru A Fi Folosite In Laborator ?

5. Cordoanele electrice ale aparatelor au lungime adecvata (sunt contraindicate cablurile prea lungi), sunt

In Buna Stare Si Lipsite De Uzuri, Crapaturi Si Taieturi ?

Echipamentul de protectie pentru personal

6. Este ﬁecare priza destinata unui singur aparat ? (nu se recomanda folosirea de prize multiple)
1. Exista echipament de protectie speciﬁc pentru intreg personalul, ex. manusi, halate, sorturi, salopete

?

cauciuc, manusi pentru chimicale); exista manusi rezistente la caldura pentru descarcarea autoclavelor

2. Exista echipament special pentru lucrul cu substante chimice, radioactive si cancerigene (sorturi de

5. Exista Dusuri Pentru Situatii De Urgenta ?

6. Protectia impotriva radiatiilor se realizeaza conform standardelor nationale si internationale, inclusiv

Existenta Dozimetrelor ?

7. Exista masti de gaze curatate, dezinfectate si controlate cu regularitate; sunt ele pastrate la indemana

Si In Conditii Igienice ?

8. Exista ﬁltre corespunzatoare tipurilor de masti (ex: ﬁltre HEPA pentru microorganisme, ﬁltre adecvate

9. Mastile De Gaze Individuale Au Fost Testate Pentru Etanseitate Pe Fata Persoanelor Respective ?

Protectia si starea de sanatate a personalului

3. Exista Personal Caliﬁcat Pentru A Acorda Primul Ajutor ?

4. Acestia sunt instruiti pentru a face fata situatiilor de urgenta speciﬁce laboratorului (contact cu substante

Corozive, Ingestie Accidentala De Substante Toxice Sau Infectante) ?

5. Personalul auxiliar (de ex. personalul care face curatenia si cel administrativ) a fost instruit asupra riscurilor

Potentiale Pe Care Le Prezinta Laboratorul Si Materialele Pe Care Le Manipuleaza ?

6. Sunt aﬁsate anunturi vizibile cuprinzand numele persoanelor care pot acorda primul ajutor si telefoanele

Serviciilor De Urgenta ?

7. Femeile de varsta fertila sunt informate despre riscurile si consecintele posibile pe care le implica lucrul

Cu Substante Carcinogene, Mutagene, Teratogene Si Cu Bacterii ?

8. Femeile de varsta fertila care banuiesc sau sunt sigure ca sunt insarcinate stiu ca trebuie sa-si informeze

9. Exista Un Program De Imunizari Adaptat Speciﬁcului Laboratorului ?

112

10. Se efectueaza teste cutanate si radiologice pentru cei care lucreaza in conditii de risc TBC sau alte

11. Exista O Evidenta A Bolilor Profesionale Si A Accidentelor De Munca ?

12. Exista semnale, sigle si aﬁse de avertizare pentru prevenirea si reducerea riscului de accidente ?

14. Personalul Este Incurajat Sa Raporteze Expunerile Potentiale ?

Echipamentul de laborator

1. Intregul echipament a fost certiﬁcat ca sigur pentru folosire si autorizat sub raportul folosirii in conditii

De Securitate ?

2. Exista proceduri scrise pentru decontaminarea echipamentului inainte de a ﬁ supus operatiunilor de

Intretinere ?

3. Hotele de siguranta biologica si hotele de protectie chimica sunt intretinute si veriﬁcate periodic ?

11. Se Folosesc Containere Speciale Pentru Obiecte Intepatoare/ Taietoare Folosite ?

Materiale infectioase

2. Se Pastreaza Inregistrari Ale Probelor Receptionate ?

3. Probele sunt despachetate in hota de siguranta biologica cu grija si atentia cuvenite pentru a evita

4. Se Folosesc Manusi Si Alte Echipamente De Protectie Pentru Despachetarea Probelor ?

5.Personalul este instruit in ceea ce priveste transportul produselor infectioase conform legislatiei nationale

6. Este Mentinuta Ordinea Si Curatenia Pe Mesele De Lucru ?

7. Indepartarea materialelor infecte se face cel putin o data pe zi, iar tratarea si evacuarea lor se face

Fara Riscuri Pentru Personal Si Pentru Mediul Inconjurator ?

8. Au fost instruiti toti membrii laboratorului asupra procedurilor de urmat in cazul in care se produce

Spargerea Si Imprastierea De Culturi Microbiene Si Materiale Infectioase ?

9. Eﬁcacitatea sterilizarii este controlata prin utilizarea de indicatori ﬁzici, chimici si biologici ?

12. Se Folosesc Curent Si Corect Dezinfectantii Indicati ?

13. Personalul care lucreaza in laboratoare cu nivel de biosecuritate 3 si 4 este pregatit in mod

Corespunzator Prin Instructaje Speciale ?

Chimicale si substante radioactive

1. Chimicalele Incompatibile Intre Ele Sunt Stocate Si Manipulate Separat ?

2. Sunt toate chimicalele etichetate corect cu mentionarea denumirii corecte si avertizare asupra pericolelor

Legate De Manipulare ?

3. Sunt expuse la vedere aﬁse de avertizare cu privire la riscul de accidentare legat de manipularea

Unor Chimicale ?

113

4. Exista Truse Pentru Curatarea/Neutralizarea Chimicalelor Varsate ?

5. Personalul este instruit cu privire la masurile ce trebuie luate in cazul scurgerilor sau varsarii de

Chimicale Periculoase ?

6. Substantele inﬂamabile sunt depozitate corect si in siguranta in cantitati minime in locuri securizate ?

7. Exista Carucioare/Suporturi Pentru Transportul Sticlelor ?

8. Exista un responsabil cu protectia impotriva radiatiilor, sau un manual de referinta la indemana

9. Personalul Este Instruit Corespunzator Pentru Lucrul Cu Substante Radioactive ?

10. Exista evidente si inregistrari corecte ale stocurilor si consumurilor de substante radioactive folosite ?

12. Este Monitorizat Gradul De Iradiere Al Personalului ?

114

Anexa 1

Primul-ajutor

Primul ajutor in caz de expunere accidentala la material real / potential infectios consta in

aplicarea imediat dupa eveniment, de catre o persoana avizata, a tratamentului medical adecvat, chiar

la locul producerii accidentului.

Primul ajutor se acorda respectand metoda aprobata pentru o anumita expunere, urmand ca

ingrijirile sa ﬁe continuate de catre un medic de specialitate pentru tratarea consecintelor accidentului.

Echipamentul minim necesar pentru acordarea primului ajutor consta in:

ajutor,

Trusa de prim-ajutor va ﬁ confectionata din materiale care sa asigure protectia continutului

impotriva prafului si a umiditatii. Trusa va ﬁ pastrata la loc vizibil, usor de recunoscut si de accesat. Prin

conventie internationala, trusa de prim–ajutor este identiﬁcata printr-o eticheta cu o cruce alba pe fond

verde.

Trusa de prim-ajutor trebuie sa contina:

Internationala.

Echipamentul de irigare oculara trebuie sa ﬁe la indemana, iar personalul bine instruit pentru

utilizarea sa corecta.

115

1. Trusa de prim-ajutor,
2. Imbracaminte de protectie si echipament de siguranta pentru persoana care asigura primul
3. Echipament de irigare oculara.
1. Trusa de prim-ajutor
1. Instructiuni generale de utilizare si lista de inventar a acesteia
2. Comprese sterile de diferite dimensiuni, in ambalaje individuale
3. Comprese sterile oculare cu bandaje de atasare
4. Comprese triunghiulare
5. Comprese sterile de acoperire a ranilor
6. Ace cu siguranta
7. Fese sterile simple
8. Ghid / manual de acordare a primului-ajutor caliﬁcat, de exemplu, editat de Crucea Rosie
2. Echipamentul pentru protectia celui care acorda primul-ajutor
1. Piesa pentru respiratia „gura-la-gura”
2. Manusi de cauciuc si alte mijloace de protectie impotriva expunerii la sange.
3. Trusa de curatenie/neutralizare a dispersarilor de sange (vezi Capitolul 14).
3. Echipamentul de irigare oculara

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Procedurile de prim ajutor dupa expunerea accidentala la material infectios

Considera ca ﬁind un risc de expunere semniﬁcativ orice leziune cu corpuri ascutite, taioase,

chiar daca nu sunt urme de sange vizibile la locul leziunii si tegumentul nu pare a ﬁ fost lezat

serios.

Spala imediat abundent zona afectata cu un jet de apa, apoi cu apa si sapun.

Dezinfecteaza zona cu un antiseptic activ, eﬁcient, proaspat preparat; aplica un pansament steril

daca este necesar.

Raporteaza incidentul sefului de laborator si medicului epidemiolog-infectionist.

Categoria include orice contact neprotejat al tegumentului prezentand solutii de continuitate, a

mucoasei bucale, nazale sau a globului ocular cu material potential infectios.

Spala abundent imediat zona tegumentara cu jet de apa si sapun. Foloseste doar apa pentru

cavitatea bucala si, respectiv, ser ﬁziologic steril pentru globul ocular.

Raporteaza imediat incidentul sefului de laborator si medicului epidemiolog / infectionist.

Indiferent de potentialii agenti microbieni patogeni, continuti de materialul infectios implicat in

expunerea accidentala potential infectanta, se impun cateva masuri imediate:

Se va preleva o proba de singe de la accidentat pentru testari de baza (aﬁrmarea / inﬁrmarea

unei / unor infectii preexistente accidentului cu etiologie: HBV +/- HDV, HCV, HIV, Treponema

pallidum, etc.).

O contraproba de ser se va pastra in congelator pentru investigatii suplimentare.

Se va preleva (daca este posibil) o proba de sange de la subiectul de la care provine materialul

biologic potential infectios (teste paralele cu accidentatul).

Ratiunea pentru care se fac aceste prelevari este de :

o a stabili durata de urmarire/ supraveghere clinica si de laborator a accidentatului (in general, pe

durata maxima de incubatie a agentului/ agentilor infectiosi potential / real existenti in materialul

infectios implicat in accident.

In cursul investigarii unei izbucniri epidemice, trebuie stabilite proceduri adecvate, speciﬁce, de

preventie si tratament si de urmarire pe durata maxima de incubare (pentru agentul etiologic

incriminat) a personalului implicat in actiune.

In cursul unei izbucniri epidemice suspectate de a ﬁ o febra hemoragica, personalul implicat in

investigarea focarului va ﬁ monitorizat de doua ori pe zi, timp de trei saptamani, pentru starea

generala si temperatura.

Daca un detaliu procedural este identiﬁcat drept cauza generatoare a accidentului, este necesar

a se intreprinde o actiune corectiva.

116

1. Inteparea, taierea, zgarierea, abraziunea accidentala
2. Contactul accidental cu material infectios
3. Actiuni imediate dupa expunerea accidentala
o a stabili caracterul profesional / neprofesional al unei / unor imbolnaviri ulterioare;
o a se adopta o atitudine terapeutica imediata, rationala si eﬁcienta fata de accidentat;

Anexa 2

Imunizarea personalului

Evaluarea riscurilor pe care le implica lucrul cu diferiti agenti microbieni trebuie sa faca obiectul

unor discutii amanuntite cu specialistii in domeniu.

Disponibilitatea si existenta autorizatiilor de punere pe piata locala, avizarea de catre Ministerul

Sanatatii si utilitatea unor vaccinuri si/sau medicamente (in special antibiotice) pentru cazurile de expunere

accidentala trebuie sa ﬁe evaluate si luate in considerare atunci cand se intentioneaza a se lucra cu

anumiti agenti microbieni.

De asemenea, screening-ul serologic prealabil al personalului expus la un anumit risc infectios

(cand este disponibil un vaccin speciﬁc) se impune inaintea unei vaccinari, deoarece poate depista starea

de imunitate dobandita (vaccinari, infectii anterioare) a unei parti a personalului pentru care vaccinarea

este inutila.

Daca un vaccin / anatoxina este avizat de Ministerul Sanatatii si este disponibil, vaccinarea

personalului va ﬁ efectuata abia dupa evaluarea riscului unei posibile expuneri accidentale si dupa

evaluarea clinica a starii de sanatate a personalului vizat.

Va ﬁ luata in considerare si existenta / accesibilitatea la servicii clinice de specialitate pentru

managementul cazurilor posibile de expuneri accidentale la agenti microbieni.

117

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

118

Anexa 3

Centre colaboratoare ale OMS in domeniul biosigurantei

Informatii in privinta cursurilor de instruire si a materialelor informative de proﬁl disponibile pot ﬁ

obtinute prin solicitare in scris de la oricare dintre urmatoarele:

Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World

Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Switzerland

(http://www.who.int/csr/).

WHO Collaborating Centre for Biological Safety, Swedish Institute for Infectious Disease Control,

Nobels Väg 18, S-171 82 Solna, Sweden

(http://www.smittskyddsinstitutet.se/English/english.htm).

WHO Collaborating Centre on Biosafety Technology and Consultative Services, Ofﬁce of Laboratory

Security, Health Canada, 100 Colonnade Road, Loc.: 6201A, Ottawa, Ontario, Canada K1A 0K9

(http://www.hc-sc.gc.ca/pphb-dgspsp/ols-bsl).

WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Training, Ofﬁce of Health and Safety,

Centers for Disease Control and Prevention, 1600 Clifton Road, Mailstop F05, Atlanta, GA 30333, USA

(http://www.cdc.gov/).

WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Research, Division of

Occupational Health and Safety, Ofﬁce of Research Services, National Institutes of Health, Department of

Health and Human Services, 13/3K04 13 South Drive MSC 5760, Bethesda, MD 20892-5760, USA

(http://www.nih.gov/).

WHO Collaborating Centre for Biosafety, Victorian Infectious Diseases Reference Laboratory, 10

Wreckyn St, Nth Melbourne, Victoria 3051, Australia. Postal Address:Locked Bag 815, PO Carlton Sth,

Victoria 3053, Australia

(http://www.vidrl.org.au/).

119

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

120

Anexa 4

Siguranta microbiologica a echipamentelor

In cursul utilizarii, anumite echipamente pot genera pericole de contaminare microbiologica.

Alte echipamente sunt concepute special pentru a preveni sau reduce riscurile de contaminare

microbiologica (vezi Capitolul 11).

Echipamente care pot genera pericole de contaminare microbiologica

In Tabelul A4-1 sunt cuprinse echipamentele si operatiunile care pot genera pericole de

contaminare microbiologica precum si sugestii privind modul in care pot ﬁ eliminate sau reduse aceste

riscuri.

Tabel A4-1. Echipamente si operatiuni care pot genera pericole

Echipament Riscul Masuri de eliminare sau reducere a riscului

Ace de seringa Inoculare • Nu reacoperiti acele si nu retezati acele

accidentala, • Folositi seringi cu sistem tip baioneta de blocare a acului

aerosoli, stropire sau seringi de unica utilizare, la care acul este parte integranta

a seringii pentru a preveni detasarea acului de seringa

Folositi tehnici corecte de laborator, ex :

umpleti seringa cu atentie pentru a reduce la minimum

cantitatea de bule de aer sau formarea de spuma in inocul

evitati folosirea seringilor pentru a amesteca lichide

infectioase; daca totusi le folositi, asigurati-va ca varful acului

este imersat in lichid si evitati expulzarea din seringa cu forta

excesiva

infasurati acul si amboul intr-un tampon de vata imbibat in

dezinfectantul corespunzator inainte de a extrage acul din

capacul/dopul de cauciuc al unui ﬂacon

eliminati excesul de lichid si bulele de aer

tinand seringa vertical intr-un tampon de vata

imbibat in dezinfectant sau intr-un ﬂacon

Efectuati toate operatiunile cu material infectios intr-o HSB

Imobilizati animalele in timpul inocularii. Folositi ace boante

sau canule pentru inocularea intranazala sau orala. Lucrati

intr-o HSB.

Autoclavati acele de seringa dupa utilizare si asigurati-va

ca evacuarea lor se face corect. Daca acul si seringa nu

formeaza un dispozitiv unitar, nu le dezasamblati inainte de

autoclavare

Centrifuga Aerosoli, stropire si • Folositi cupe cu capac sau rotoare cu capac etans.

spargerea cupelor • Deschideti cupele sau rotoarele dupa ce aerosolii s-au

depus (30 min) sau in HSB

121

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Echipament Riscul Masuri de eliminare sau reducere a riscului

Ultracentrifuga Aerosoli, stropire si • Instalati un ﬁltru HEPA intre centrifuga si pompa de vid

spargerea cupelor • Inregistrati orele de functionare pentru ﬁecare rotor si respectati

un program preventiv de supraveghere a functionarii (service)

pentru a reduce riscul unor defectiuni mecanice.

Umpleti si goliti cupele intr-o HSB

Exicatoare Explozie, raspandire • Asigurati-va de integritatea capsulei din sarma din jurul

pentru de materiale catalizatorului

anaerobioza infectioase

Desicatoare Implozie, • Asezati-le intr-o cusca rezistenta din plasa de sarma

dispersarea

fragmentelor de

sticla si materiale

infectioase

Omogeniza- Aerosoli, scurgeri • Efectuati operatiunile si deschideti echipamentul in HSB

toare, aparate si spargeri ale • Folositi modele special concepute care previn scurgeri pe

pentru containerului la garniturile pieselor rotative sau ale capacelor sau folositi

fragmentarea aparate cu incinte etanse

tesuturilor • Inainte de a deschide omogenizatorul asteptati 30 min,

pentru a permite aerosolilor sa se depuna. Refrigerarea

condenseaza aerosolii

Daca folositi un omogenizator manual, infasurati tubul intr-

un material absorbant

Sonicatoare Aerosoli, tulburari • Efectuati operatiunile si deschideti echipamentul in HSB

si bai cu auditive, dermatite • Asigurati izolarea impotriva ultrasunetelor

ultrasunete • Utilizati manusi pentru a va proteja impotriva efectelor

chimice ale detergentilor

Agitatoare Aerosoli, stropire, • Efectuati operatiunile in HSB sau in nise speciale

pentru culturi, varsare • Utilizati pentru culturi recipiente solide, inchise etans, cu

shakere, capac insurubat, prevazute cu ﬁltre protectoare, daca este

mixere necesar, si bine securizate.

Lioﬁlizatoare Aerosoli si • Utilizati ﬁltre de aer pentru a proteja dispozitivul de vid

contaminare prin • Utilizati o metoda eﬁcienta de decontaminare, de ex. chimica

contact direct • Asigurati-va de existenta unor capcane pentru umezeala si

a unui condensator de vapori.

Inspectati atent toate recipientele din sticla pentru vid pentru

a observa eventuale zgarieturi sau crapaturi. Utilizati numai

sticlarie special conceputa pentru vid

Bai de apa Cresterea • Asigurati curatarea si dezinfectia periodica

microorganismelor • Nu utilizati azida de sodiu pentru a preveni cresterea

Formarea de microorganismelor

compusi explozivi ai

azidei de sodiu cu

anumite metale

122

Anexa 4

Pe langa riscurile microbiologice, riscurile produse de echipament trebuie anticipate si prevenite.

Tabelul A4-2 prezinta cateva cauze ale accidentelor generate de echipamente.

Tabel A4-2. Cauze mai frecvente ale accidentelor generate de echipamente

Accident Cauza accidentului Masuri de reducere sau eliminare

a riscului

Concepere sau constructie gresita

Fire electrice in incubatoare Cresterea necontrolata • Respectarea standardelor

a temperaturii. nationale

Electrocutari Impamantare

defectuoasa

Utilizare improprie

Accidente de centrifugare Neechilibrarea cupelor • Instruirea si supravegherea

personalului

Explozia incubatoarelor Utilizarea unui gaz • Instruirea si supravegherea

pentru anaerobioza necorespunzator personalului

Adaptare improprie

Explozie in recipiente sub Transportul impropriu al • Utilizarea unui echipament

vid de uz casnic azotului lichid corespunzator

Explozie in frigidere de uz Chimicale periculoase • Pastrarea solventilor si extractelor

casnic depozitate in containere cu punct de aprindere scazut numai

nerezistente la aprin- in frigidere si containere rezistente

dere si explozii. Ex : la aprindere si explozii

eter in recipient cu dop

insurubat care permite

scurgerea

Intretinere incorecta

Foc in ﬂam-fotometru Incorecta reasamblare a • Instruirea si supravegherea

componentelor cu ocazia personalului

reparatiilor si operatiunilor

de intretinere

123

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

124

Anexa 5

Substantele chimice: pericole

si precautii

Aceasta anexa cuprinde informatii de baza cu privire la sanatate si siguranta, informatii si precautii

de protectie referitoare la o lista selectata de substante chimice folosite in mod obisnuit in laboratoarele

de sanatate publica si in cele de cercetare medicala. Aceasta lista nu este exhaustiva, absenta din ea a

unei anumite substante chimice nu implica si faptul ca aceasta nu este periculoasa. Toate substantele

chimice din laborator trebuie manipulate cu atentie si de o maniera care sa minimalizeze riscurile de

expunere.

125

Tabel A5-1. Substante chimice: pericole si precautii

Chimice Fizice Sanatate

Acetaldehida Lichid incolor Iritatie moderata a ochilor Extrem de inﬂamabil ; Se vor evita ﬂacara deschisa, In contact cu aerul poate forma

sau gaz cu miros si tractului respirator. amestecul vapori / aer scanteile, fumatul, contactul peroxizi explozibili. Poate

CH3CHO intepator, aroma de Afecteaza SNC, tractul este explozibil ; cu suprafete ﬁerbinti. Se polimeriza sub inﬂuenta acizilor,

fructe; respirator, rinichii. Posibil punct de aprindere stocheaza in recipiente inchise materialelor alcaline,in prezenta

punct topire-121ºC, carcinogen. -39ºC, interval ermetic, la distanta de oxidanti; urmelor de metale. Agent puternic

punct ﬁerbere inﬂamabil 4-57%. se stocheaza doar daca este reducator, reactioneaza violent

21ºC. stabilizat. Se va lucra in nisa de cu oxidantii, cu variate substante

protectie chimica sau in spatii organice, cu halogenii, acidul

bine ventilate, cu manusi din sulfuric si amine.

cauciuc, ochelari de protectie

si protectie respiratorie.

Acetat de taliu Cristale albe, Extrem de toxic prin Se pastreaza in recipiente bine

126

delicvescente ; ingestie, cu posibil efect inchise. Se lucreaza in nisa de

TIC2H3O2 punct topire 110ºC; cumulativ. Afecteaza protectie chimica, in hota sau cu

apa. si cardiovascular. cu imbracaminte de protectie

Vatamator in caz de incluzand ﬁltru respirator pentru

contact cu ochii sau cu pulberi, ochelari de protectie

pielea. chimica, manusi din cauciuc sau

plastic, protectia ochilor.

miros slab eteric degeraturi la contactul inﬂamabil ; manusi izolatoare, ochelari de reactioneaza violent cu oxidantii

HC≡CH sau de usturoi; cu pielea. interval inﬂamabil 2,5- protectie si scuturi transparente si cu ﬂorurile si clorurile in

se livreaza in 100%. pentru fata. Se vor evita ﬂacara prezenta luminii. Reactioneaza

containere sub deschisa, scanteile si fumatul. cu cuprul, argintul si mercurul

foarte solubil in sistemul nervos ventilatie cu exhaustarea aerului ;
Acetilena Gaz incolor, cu Asﬁxiant ; cauzeaza Deosebit de Pentru protectia pielii se folosesc Agent puternic reducator ;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

presiune, dizolvat Se lucreaza cu ventilatie locala sau cu sarurile acestora, formand

in acetona ; de exhaustare, echipamente compusi sensibili la socuri (pericol

punct topire -81ºC, electrice si sisteme de iluminare de explozii).

sublimeaza la -84ºC protejate contra exploziei.

Chimice Fizice Sanatate

Acetona Lichid incolor volatil Usoara iritatie a ochilor, Deosebit de Recipientele care o contin Reactioneaza violent cu oxidantii Se stocheaza

cu miros dulceag ; nasului si gatului. inﬂamabila ; se stocheaza in zone bine (acid cromic si acid nitric) si cu in recipiente si

CH3COCH3 punct topire -95ºC, Inhalarea poate cauza punct de aprindere ventilate, la distanta de surse cloroformul in prezenta bazelor. vase mari, cu

punct ﬁerbere 56ºC; ameteli, narcoza si – 18ºC, de foc. Se va evita inhalarea Incompatibil cu amestecuri impamantare

miscibil cu apa. coma. limite explozibile 2,2- vaporilor. Se manipuleaza concentrate de acid sulfuric si pentru a preveni

12,8%. cu protectie respiratorie si nitric. acumularile si

oculara. descarcarile de

electricitate statica.

Acetonitril Lichid incolor cu Iritare a cailor Deosebit de Se vor evita ﬂacara deschisa, Reactioneaza cu solutii apoase

miros aromatic; respiratorii, a ochilor si inﬂamabil ; scanteile, fumatul si contactul acide si bazice, producand gaze

CH3CN punct topire -46ºC, pielii. Expunerea poate punct de aprindere cu oxidanti. Se manipuleaza si vapori toxici. Reactioneaza

punct ﬁerbere 82ºC. determina convulsii, 12,8ºC, limite numai in spatii fara sursa de cu oxidanti puternici. Ataca

pierderea cunostintei, explozibile 3,0-16%. foc. Se stocheaza in recipiente anumite feluri de plastic, cauciuc

intoxicare cu cianuri. inchise etans, separat de si tesaturi. Descompunerea prin

127

oxidanti. Se lucreaza cu ardere produce acid cianhidric si

Anexa 5

ventilatie de exhaustare. Se oxizi de azot.

evita contactul cu pielea, ochii

si mucoasele. Se foloseste

protectie respiratorie si manusi

din cauciuc.

Acid acetic Lichid incolor cu Coroziv; produce arsuri Inﬂamabil ; Se va evita inhalarea vaporilor. Reactioneaza violent sau exploziv

miros intepator ; severe; vaporii sunt punct de aprindere In cazul contactului cu ochii se cu oxidantii.

CH3CO2H punct topire 17ºC, iritanti. Efectele pot ﬁ 40ºC, clateste imediat cu apa si se

punct ﬁerbere tardive. interval inﬂamabil 5,4- solicita asistenta medicala. Se

118ºC ; 16%. manipuleaza cu manusi din

miscibil cu apa. nitril si cu asigurarea protectiei

oculare.

Chimice Fizice Sanatate

Acid clorhidric Lichid incolor, Coroziv pentru ochi, Se va evita inhalarea vapo- Reactioneaza violent cu bazele La foc elibereaza

(10-37%) fumegand, cu sistemul respirator si rilor; se asigura protectie (solide si solutii concentrate), vapori si gaze

miros intepator ; piele ; inhalarea repetata respiratorie. In caz de contact exploziv in contact cu foarte toxice.

HCl punct ﬁerbere a vaporilor poate cauza cu ochii, se clateste imediat permanganatul de potasiu solid.

121ºC ; bronsita cronica. cu apa si se solicita asistenta La contactul cu numeroase

miscibil cu apa. medicala; in caz de contact cu metale genereaza gaze toxice

pielea, se spala imediat cu apa sau explozive.

din abundenta. Se lucreaza in

nisa de protectie chimica, cu

manusi din cauciuc sau plastic

si protectie oculara (ochelari de

lucru sau ochelari de protectie)

Acid cromic Fulgi sau pudra Iritant pentru ochi, piele Se descompune la Se previne contactul cu In solutie apoasa este un

rosu-inchis utilizat si tractul respirator. temperaturi de peste tegumentele si ochii, si acid puternic ce reactioneaza

frecvent in solutie Contactul prelungit sau 250ºC in oxid cromic inhalarea prafului ﬁn. Se cu bazele si este coroziv.

128

CrO3

apoasa ; repetat cu pielea poate si oxigen, cu pericol lucreaza in spatii cu ventilatie, Oxidant puternic, reactioneaza

punct topire cauza dermatite, ulcer crescut de aprindere. exhaustare locala sau protectie cu substante combustibile,

197ºC. cromic si sensibilizare Numeroase reactiii pot respiratorie. materiale organice sau alte

a pielii. Inhalarea poate genera pericole. materiale usor oxidabile (hartie,

cauza reactii de tip ast- lemn, sulf, aluminiu , plastic,

matiform. Poate produce etc.). Coroziv pentru metale.

perforare a septului nazal.

Carcinogen pentru om.

Acid fosforic Lichid incolor, Coroziv, cauzeaza arsuri Ataca multe metale In caz de contact cu ochii, se

vascos sau cristale ale pielii si ochilor. producand hidrogen. clateste cu apa si se solicita

H3PO4 albe higroscopice ; Elibereaza gaze toxice asistenta medicala. Se

punct topire 42ºC, prin expunere la foc. lucreaza cu manusi din nitril si

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

se descompune protectie oculara.

sub punctul de

solubil in apa.

ﬁerbere la 213ºC ;

Chimice Fizice Sanatate

Acid nitric Lichid “fumegand” Coroziv, cauzeaza arsuri Oxidant ; contactul cu Se evita inhalarea vaporiilor ; Acid acetic, acid cromic, acid Acidul nitric

(50-70%) incolor sau galben severe ale ochilor sau materiale combustibile se foloseste protectie hidrocianic, anilina, carbon, concentrat este

pal ; pielii. Inhalarea vaporilor poate produce foc. respiratorie. In caz de contact hidrogen sulfurat, baze, metale si implicat in mai

HNO3 punct topire -42ºC, poate cauza edem Elibereaza gaze toxice cu ochii se spala imediat si se multe alte substante. multe reactii

punct ﬁerbere 83ºC pulmonar. prin expunere la foc. solicita asistenta medicala; in periculoase

121ºC; miscibil cu caz de contact cu pielea, se decat oricare alta

apa. spala imediat; se indeparteaza substanta chimica.

imbracamintea contaminata.

Se lucreaza in nisa de

protectie chimica, cu manusi

din PVC, sort de plastic si

ochelari de protectie.

Acid oxalic Cristale incolore ; Vatamator daca vine in Combustibil. Produce Se evita contactul cu pielea Agenti oxidanti; de asemenea

solubil in apa ; contact cu pielea sau gaze iritante sau si ochii ; se manipuleaza cu argintul si mercurul si compusii

punct topire 190ºC ; este ingerat. Pulberea toxice prin expunere protectia ochilor si cu manusi. acestora.

129

Ho2Cco2H

se descompune. irita tractul respirator si la foc.

Anexa 5

ochii. Solutia irita ochii

si poate cauza arsuri ale

pielii.

Acid percloric Lichid incolor ; Coroziv, cauzeaza arsuri Agent puternic Se va evita inhalarea vaporilor Materiale combustibile si agenti Agent puternic

miscibil cu apa. severe ale ochilor si oxidant. Nu este si orice alta expunere ; se reducatori ; anhidrida acetica, oxidant ; poate

HClO4 pielii; de asemenea daca combustibil, dar lucreaza cu imbracaminte de bismut si aliajele acestuia, alcool, forma produsi

este ingerat. Vaporii sunt stimuleaza combustia protectie, incluzand manusi metal, hartie, lemn si alte materiale explozivi daca vine

corozivi pentru ochi, altor substante. din nitril, protectia ochilor organice. in contact cu mai

piele si tractul respirator. si protectia fetei. Solutiile multe materiale

Inhalarea vaporilor poate ﬁerbinti se manipuleaza in anorganice

sub hota. contamineaza

pardoselile de lemn,

bancile, etc. Poate

exploda la percutie.

cauza edem pulmonar. nisa de protectie chimica sau sau organice ;

Chimice Fizice Sanatate

Acid picric Cristale galbene, Toxic prin ingestie, Exploziv cand se Se mentine tot timpul umezit Formeaza saruri cu numeroase Coloreaza pielea

umezite cu apa inhalare sau contact cu usuca. cu apa sau se foloseste doar metale, care sunt mult mai in galben.

C6H2 (NO2)3OH sau dizolvate in pielea. Ingestia poate in solutie alcoolica. explozive decat acidul in sine.In

2,4,6, – alcool ; produce cefalee, greata. contact cu cimentul poate forma

trinitrofenol punct topire Iritant pentru ochi. picratul de calciu, care este un

122ºC, putin exploziv sensibil la frecare. Poate

solubil in apa. reactiona cu agenti reducatori.

Acid sulfuric Lichid vascos, Solutia concentrata Poate emana gaze In caz de contact cu ochii se Este un desicant oxidativ puternic Daca se adauga

incolor, inodor ; (15%) coroziva , toxice prin expunerea clateste imediat si se solicita si reactioneaza violent cu multi acid concentrat in

H2SO4 punct topire cauzeaza arsuri severe ; la foc. Nu este asistenta medicala; in cazul reactivi incluzand compusi apa poate aparea

10ºC, vaporii sunt foarte combustibil. Multe contactului cu pielea se organici ai azotului, permanganat ﬁerbere localizata.

punct ﬁerbere corozivi prin inhalare ; reactii pot cauza foc spala imediat si se inlatura de potasiu, alcali metalici si

340ºC (cu solutiile diluate sunt sau explozie. Diluarea imbracamintea contaminata. perclorati, materiale combustibile,

descompunere). iritante pentru ochi si cu apa genereaza Se manipuleaza cu manusi oxidanti, amine, baze, apa,

piele ; cauzeaza arsuri caldura si poate apare din nitril, asigurandu-se exces de caldura si majoritatea

130

si dermatite. ﬁerberea. Intotdeauna protectia ochilor si a fetei. Nu metalelor.

se adauga acidul in trebuie sa vina in contact cu

apa, niciodata nu se substante inﬂamabile.

adauga apa in acid.

Acid triclor Cristale albe Coroziv, cauzeaza arsuri Nu este combustibil. Se evita contactul cu ochii si Reactioneaza violent cu Se stocheaza

acetic higroscopice, severe pentru ochi, piele, Poate emana gaze pielea ; se lucreaza cu manusi amestecuri de cupru / dimetil in spatii uscate.

cu miros tractul respirator. toxice prin expunere din cauciuc sau plastic si sulfoxid si in contact cu baze, Solutiile apoase

CCl3COOH patrunzator ; la foc. ochelari de protectie chimica agenti oxidanti puternici si metale concentrate se

punct topire sau scut transparent pentru precum ﬁerul, zincul, aluminiul. pot descompune

58ºC, protectia fetei combinat cu violent.

punct ﬁerbere protectie respiratorie. In caz

197,5ºC; de contact cu ochii, se clateste

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

solubil in apa, imediat si se solicita asistenta

etanol, dietileter. medicala.

Chimice Fizice Sanatate

Acroleina Lichid incolor Lacrimare. Iritatie Extrem de inﬂamabil ; Se va evita contactul cu Oxidanti, acizi, alcali, amoniac,

sau galben, cu severa respiratorie ; punct de aprindere – tegumentele sau cu ochii. Se amine. Polimerizeaza rapid daca

CH2=CHCHO miros intepator, edem pulmonar la 26ºC, limite explozibile lucreaza in nisa de protectie procesul nu este inhibat, in mod

dezagreabil; nivele ridicate de 2,8-31%. chimica sau cu o buna obisnuit cu hidrochinona. Poate

punct topire -87ºC, expunere. ventilatie. forma in timp peroxizi sensibili la

punct ﬁerbere 53ºC Efectele pot ﬁ tardive. socuri (pericol de explozii).

Amoniac Lichid incolor cu Coroziv pentru ochi, Sub forma de gaze Se stocheaza in recipiente Reactioneaza violent cu metale

(Solutii miros intepator ; tract respirator si piele amoniacale ; inchise etans. In cazul grele, cum ar ﬁ mercurul si

amoniacale) Pentru forma sau in cazul ingestiei; interval inﬂamabil 15- contactului cu ochii, se spala sarurile acestuia formand produsi

gazoasa: cauzeaza edem 28%. imediat cu apa si se solicita explozivi.

punct topire -78ºC, pulmonar in cazul asistenta medicala. Se

punct ﬁerbere -33ºC ; expunerii masive la lucreaza in nisa de protectie

Pentru solutie 25%: gaze sau vapori. chimica, cu manusi din

131

punct topire -58ºC, cauciuc sau plastic si ochelari

Anexa 5

punct ﬁerbere 38ºC ; de protectie chimica.

miscibil cu apa.

Anhidrida Lichid incolor cu Iritatie severa a ochilor Inﬂamabil, dezvolta Se vor evita ﬂacara deschisa, Reactioneaza violent cu apa

acetica miros puternic si a tractului respirator prin expunere la scanteile, fumatul. Se previne in ﬁerbere, cu aburii, oxidantii

intepator de otet ; superior; actiune foc vapori sau gaze contactul cu pielea sau ochii. puternici, alcooli, amine, baze

(CH3CO) 2O punct topire -73ºC, coroziva. Efectele pot iritante sau toxice ; puternice si multe alte substante

punct ﬁerbere 139ºC. ﬁ tardive. punct de aprindere chimice. Ataca multe metale in

49ºC, prezenta apei

limite inﬂamabile 2,7-

10,3%.

Chimice Fizice Sanatate

Anilina Lichid uleios, de la Cianoza cauzata de Combustibil; Se stocheaza in recipiente Oxidanti puternici, acizi tari.

incolor la cafeniu, methemoglobinemie. punct de aprindere inchise etans, in spatii

C6H5NH2 cu miros de amine Iritatie a ochilor si pielii. 70ºC, interval exploziv separate de oxidanti. Se

aromatice ; Poate ﬁ absorbita prin 1,2-11%. previne contactul cu pielea

punct topire -6ºC, piele; expuneri repetate sau cu ochii. Se lucreaza in

punct ﬁerbere sau prelungite pot cauza spatii cu ventilatie locala sau

185ºC. sensibilizare. protectie respiratorie, manusi

si imbracaminte de protectie,

scuturi transparente pentru

fata.

Argint Metal alb, se Inhalarea unei cantitati Nu este combustibil, Se lucreaza cu exhaustarea Incompatibil cu acetilena, compusii

innegreste daca mari de vapori de argint cu exceptia pulberii. locala a aerului, cu manusi de amoniu, acidul oxalic si acidul

Ag este expus la metalic poate cauza si ochelari de protectie sau tartric.

ozon, hidrogen afectarea plamanilor protectia ochilor combinata cu

sulfurat sau sulf ; cu edem pulmonar. protectie respiratorie pentru

132

punct topire Poate cauza colorarea pulberi sau gaze toxice.

962ºC, gri-albastruie a ochilor,

punct ﬁerbere nasului, gatului si pielii,

2212ºC. in conditiile expunerii

indelungate sau repetate

(argiria).

Auramina Fulgi sau pudra Vatamator in caz de Se evita contactul cu pielea Agenti puternic oxidanti.

galbena ; ingestie, inhalare sau sau inhalarea pulberii. Se

4,4′-Carbono- punct topire contact cu pielea. Poate manipuleaza cu manusi din

imidoil bis 136ºC ; cauza iritatie a ochilor cauciuc sau plastic si cu

(N, N-dimetil- insolubila in apa. sau a pielii. Posibil ochelari de protectie chimica.

enzenamina) carcinogen. Se lucreaza in nisa de

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

protectie chimica sau cu ﬁltru

respirator pentru praf.

Chimice Fizice Sanatate

Azida de sodiu Solid, cristalin, Foarte toxica prin Se descompune In caz de contact cu pielea, Reactioneaza exploziv cu bromul,

incolor ; ingestie, inhalare sau exploziv cand este se spala imediat. Se evita sulfura de carbon si clorura

N3Na punct topire contact cu pielea ; incalzita peste punctul inhalarea pulberii. Se de crom. Sub forma solida

300ºC; poate cauza arsuri. de topire. Elibereaza manipuleaza cu manusi din reactioneaza cu metale grele,

solubila in apa. Praful si solutia irita gaze toxice cand cauciuc sau plastic si cu incluzand cuprul, plumbul si

ochii si pielea ; poate ﬁ este incalzita ; nu se protectie oculara. mercurul, formand saruri metalice

absorbita prin piele. foloseste apa pentru ale azidelor, compusi explozivi. La

stingerea focului. contactul cu un acid, elibereaza

gaze deosebit de toxice sau

explozive.

Benzen Lichid incolor, Inhalarea vaporilor Deosebit de Se stocheaza recipientele in Poate reactiona violent cu

volatil, cu afecteaza SNC cauzand inﬂamabil ; spatii bine ventilate, la distanta oxidantii, incluzand acidul cromic,

C6H6 miros aromatic vertij si cefalee, iar la punct de aprindere de sursele de foc. Se lucreaza permanganatul de potasiu si

caracteristic ; concentratii mai mari -11ºC, interval in nisa de protectie chimica sau oxigenul lichid.

133

punct ﬁerbere moarte. Risc de anemie cu protectie oculara si manusi

punct topire 6ºC, pierderea cunostintei si inﬂamabil 1,3-8%. in hote cu ventilatie adecvata;

Anexa 5

80ºC. aplastica, leucemie, din PVC sau nitril. Se previne

leziuni hepatice dupa formarea de acumulari sau

expunere prelungita descarcari electrostatice, prin

sau cronica. Poate ﬁ impamantare.

absorbit prin piele.

Benzidina Pudra galben Poate ﬁ absorbita prin Combustibil, produce Se evita orice tip de expunere. In multe tari, utilizarea sa este

deschis ; piele. Poate cauza gaze toxice prin Se lucreaza cu protectia interzisa sau controlata prin lege.

1,1′- Bifenil- punct topire 128ºC, cancer de vezicula expunere la foc. ochilor si a pielii, in nisa de

4,4′ -diamina punct ﬁerbere biliara. Se evita orice tip protectie chimica cu ventilatie

400ºC ; de expunere. de exhaustare.

putin solubila in

apa, dar foarte

solubila in acizi sau

solventi organici.

Chimice Fizice Sanatate

Biselenit de Pulbere cristalina, Toxic prin ingestie si Se manipuleaza purtand Agenti oxidanti.

sodiu alba, incolora ; inhalare de pulberi ; imbracaminte de protectie.

Solubil in apa. posibil pericol prin efecte

NaHSeO3 cumulative. Teratogen

experimental. Contactul

prelungit cu pielea

cauzeaza dermatita.

Brom Lichid fumegand, Coroziv. Vaporii sunt Nu este combustibil Se utilizeaza in sistem inchis Oxidant puternic, reactioneaza Ataca unele feluri

rosu-maroniu, cu corozivi pentru ochi si dar stimuleaza si cu ventilatie. Se lucreaza violent cu materialele combustibile de plastic, cauciuc

Br2 miros intepator ; pentru tractul respirator ; combustia altor cu manusi si imbracaminte si reducatoare. Reactioneaza si tesaturi.

punct topire -7,2ºC, inhalarea poate cauza substante. Multe de protectie, ochelari de violent cu solutia apoasa de

punct ﬁerbere edem pulmonar si poate reactii pot cauza protectie, scut transparent amoniac, cu oxidanti, metale,

58,8ºC. afecta SNC. Contactul cu foc sau explozie. pentru fata sau protectia compusi organici si fosfor.

ochii poate cauza tulburari Incalzirea poate ochilor combinata cu protectie

134

de vedere, roseata, cauza cresterea respiratorie.

durere, arsuri severe ale presiunii cu risc de

tesuturilor. ardere.

Clor Gaz galben-verzui, Coroziv pentru ochi, Nu este combustibil Se lucreaza in conditii de Solutia apoasa este un acid Ataca multe metale

cu miros intepator, piele si tractul respirator. dar stimuleaza sistem inchis si ventilatie; puternic, reactioneaza violent cu in prezenta apei.

Cl2 punct topire -101ºC, Inhalarea de gaz poate combustia altor cu manusi izolatoare si bazele si multi compusi organici: Ataca materialele

punct ﬁerbere -34ºC. cauza pneumopatie, edem substante. imbracaminte de protectie, acetilena, butadiena, benzen si plastice, cauciucul

pulmonar conducand la ochelari de protectie sau alte fractiuni petroliere, amoniac, si tesaturile.

sindrom de disfunctie protectie oculara combinata hidrogen, carbura de sodiu,

reactiva a cailor aeriene. cu protectie respiratorie. terebentina si pulberi metalice

Evaporarea rapida a ﬁne, generand pericol de foc si

clorului lichid poate cauza explozie.

degeraturi. Expunerea

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

masiva poate cauza

moarte. Efectele pot ﬁ

tardive; se recomanda

supraveghere medicala.

Chimice Fizice Sanatate

Cloroform Lichid incolor Vatamator prin inhalare, Se lucreaza in nisa de protectie Baze tari; unele metale cum ar ﬁ Daca se incalzeste

volatil cu miros ingestie si contact cu chimica purtand imbracaminte aluminiul sau magneziul, zincul pana la descom-

CHCl2 caracteristic ; pielea ; iritant pentru de protectie, manusi din nitril pulbere ; oxidanti puternici. punere formeaza

punct topire -63ºC, piele. Poate cauza si protectie oculara. fosgen gaz. Ataca

punct ﬁerbere 61ºC. ; afectare hepatica, renala materialele plastice

putin solubil in apa. si a SNC conducand si cauciucul.

la cefalee, greata,

icter slab, inapetenta,

confuzie. Expunerea

prelungita sau cronica

s-a dovedit carcinogena

la animale ; suspect a ﬁ

carcinogen la om.

Cianobrom Cristale incolore Afecteaza ochii, pielea Nu este combustibil Se lucreaza in sistem inchis Se descompune prin incalzire si

sau albe, cu miros si tractul respirator; dar formeaza gaz cu ventilatie ; cu manusi si la contactul cu acizii producand

135

Bromcian

intepator ; inhalarea vaporilor poate inﬂamabil la incalzire. imbracaminte de protectie, acid cianhidric, foarte toxic si

Anexa 5

BrCN punct topire 52ºC, cauza edem pulmonar Prin expunere la foc ochelari de siguranta, cu inﬂamabil, si acid bromhidric,

punct ﬁerbere 61ºC. generand convulsii, produce emanatii scut transparent pentru foarte coroziv. Reactioneaza cu

pierderea cunostintei, gazoase iritante sau protectia fetii sau protectia oxidanti puternici. Reactioneaza

insuﬁcienta respiratorie, toxice. ochilor combinata cu protectie incet cu apa si umezeala

moarte. respiratorie. producand acid bromhidric si acid

cianhidric. Ataca multe metale in

prezenta apei.

Chimice Fizice Sanatate

Cianura de Pudra alba Extrem de toxica prin Poate elibera gaze Se va evita inhalarea de Elibereaza, in contact cu acizii Se trateaza stropii

sodiu cristalina cu miros ingestie, inhalare sau toxice prin expunere pulberi; se foloseste protectie sau cu apa ce contine dioxid de de solutie cu

de migdale ; contact cu pielea ; iritant la foc. respiratorie. Se evita contactul carbon dizolvat, gaze deosebit de inalbitor pulbere

NaCN punct topire sever pentru ochi. Poate cu ochii sau pielea ; in cazul toxice de acid cianhidric (HCN). (hipoclorit de sodiu)

563ºC, ﬁ absorbita prin piele. contactului cu pielea se Poate forma amestecuri explozive si se lasa in contact

punct ﬁerbere Expunerea repetata spala imediat cu apa si se cu nitritii. 24 ore. Substanta

1496ºC; poate afecta tiroida. indeparteaza imbracamintea solida varsata se

foarte solubila in contaminata. Se lucreaza cu sterge cu grija cu

apa. ochelari de protectie chimica o laveta care se

si manusi din cauciuc sau va scufunda apoi

plastic. Se pastreaza sub in apa cu inalbitor

cheie, in spatii ventilate. pulbere; se lasa 24

ore inainte de a ﬁ

aruncat. In laborator

se pastreaza la

136

indemana antidotul

cianurii.

Citochalazina Pudra alba ; Toxica prin ingestie, inhalare Se evita contactul cu ochii, pielea Agenti puternic oxidanti.

punctul de topire sau absorbtie prin piele. si imbracamintea. Se vor purta

(A-J) variaza. Poate cauza malformatii ochelari de protectie chimica si

congenitale la fat. manusi din cauciuc sau plastic.

Cupru Solid rosiatic, Inhalarea emanatiilor Combustibil. Se lucreaza cu exhaustare Formeaza cu compusii acetilenici,

lucios, maleabil, gazoase de cupru poate locala a aerului sau protectie etilen oxid azida si peroxidul

Cu inodor ; pudra rosie cauza « febra fumurilor respiratorie, cu manusi si de oxigen, produsi sensibili la

devine verde dupa de metal ». ochelari de protectie . socuri. Reactioneaza cu oxidantii

expunerea la aer si puternici, cum ar ﬁ cloratii, bromatii

umezeala; sau iodatii, generand pericol de

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

punct topire explozie.

1083ºC,

punct ﬁerbere

2567ºC.

Chimice Fizice Sanatate

Dietil eter Lichid incolor, Iritant pentru ochi si Foarte inﬂamabil ; Se pastreaza recipientele Expunerea la aer si lumina poate

foarte volatil, cu tractul respirator. Poate punct de aprindere – in spatii bine ventilate, la conduce la formarea de peroxizi

C2H5OC2H5 miros dulceag afecta SNC cauzand 45ºC, interval inﬂamabil distanta de sursele de foc, in explozivi. Poate reactiona violent

caracteristic ; somnolenta si pierderea 1,7-48%. containere cu impamantare cu oxidantii si halogenii.

punct topire -161ºC, cunostintei. Inhalarea pentru a preveni acumularile

punct ﬁerbere 34ºC ; repetata poate cauza si descarcarile de electricitate

putin solubil in apa. dependenta. statica. Se lucreaza in nisa de

protectie chimica, cu manusi

din nitril pentru a preveni

degresarea pielii.

Dimetilamina Gaz licheﬁat incolor Iritatie severa a ochilor Foarte inﬂamabil ; Se tine la distanta de sursele Poate reactiona cu oxidantii si cu

si volatil, cu miros si sistemului respirator; punct de aprindere – de foc ; in cazul contactului mercurul.

CH3)2NH intepator ; inhalarea poate cauza 25ºC, limite inﬂamabile cu ochii se spala imediat si se

punct topire -93ºC, edem pulmonar. 2,8-14% . solicita asistenta medicala. Se

punct ﬁerbere 7ºC ; Evaporarea rapida lucreaza in nisa de protectie

137

Foarte inﬂamabil ca

miscibil cu apa. poate cauza degeraturi. solutie, chimica, cu manusi din nitril si

Anexa 5

Solutiile sunt corozive punct de aprindere ochelari de protectie chimica.

pentru piele si ochi. -18ºC.

2,4-Dinitro- Pulbere cristalina Iritant pentru piele si Se pastreaza umed pentru Poate reactiona violent cu

fenil-hidrazina portocalie-rosiatica ; ochi. Vatamator prin a reduce riscul de explozie. compusii oxidanti si reducatori.

punct topire 200ºC, ingestie, inhalare si Se manipuleaza cu ﬁltru

C H (NO ) – putin solubil in apa. contact cu pielea. respirator pentru praf, manusi

6 3 2 2

din cauciuc sau plastic si

Nhnh2

ochelari de protectie chimica.

1-Hidrazin-2,4-

dinitro-benzen

Chimice Fizice Sanatate

Dioxan Lichid incolor cu Iritant pentru ochi si Foarte inﬂamabil ; Se lucreaza cu ventilatie cu Poate forma peroxizi explozivi.

miros caracteristic ; tractul respirator. Poate posibila aprinderea la exhaustare locala. Se vor evita Reactioneaza viguros cu oxidantii

C4H8O2 punct topire 12ºC, afecta SNC cauzand distanta ; ca rezultat ﬂacara deschisa, scanteile, puternici si acizii tari concentrati.

Dietilen dioxid punct ﬁerbere cefalee, greata, tuse, al curgerii, agitarii, fumatul sau contactul cu Reactioneaza exploziv cu unii

101ºC . durere de gat, dureri etc, pot ﬁ generate oxidantii sau suprafete catalizatori. Ataca multe feluri de

abdominale, ameteala, incarcari electrostatice. ﬁerbinti. Nu se foloseste aer plastic.

somnolenta, voma, comprimat pentru umplere,

Poate ﬁ absorbit prin se folosesc dispozitive ce nu

piele. Afecteaza rinichii produc scantei. Se lucreaza

si ﬁcatul. Probabil cu manusi si imbracaminte

carcinogen pentru om. de protectie, scut transparent

pentru fata sau protectia

ochilor combinata cu protectie

respiratorie.

138

Dioxid de Solid, alb translucent Risc de asﬁxiere in Se manipuleaza cu manusi Alcali metalici, baze puternice.

carbon la -79ºC ; spatii inchise sau prost izolatoare. Se depoziteaza

(solid ; ″gheata Sublimeaza la gaz ventilate ; contactul cu numai in camere sau spatii

carbonica, la temperatura forma solida de ″gheata ventilate, in containere

gheata uscata″) mediului ambiant. carbonica″ cauzeaza deschise.

CO2 degeraturi

Dioxid de clor Gaz de la galben la Iritant sever pentru Nu este combustibil Se lucreaza in conditii de Oxidant puternic ; reactioneaza

rosu sau lichid rosu- ochi, piele si tractul dar stimuleaza sistem inchis cu ventilatie, violent cu materialele combustibile

ClO2 maroniu ; respirator; inhalarea combustia altor cu manusi izolatoare si sau reducatoare. Reactioneaza

punct topire -59ºC, gazului poate cauza substante ; poate imbracaminte de protectie, violent cu fosforul, hidroxidul

punct ﬁerbere 10ºC. edem pulmonar. exploda cand este ochelari de protectie sau de potasiu, sulful, amoniacul,

Efectele pot ﬁ tardive; incalzit, la expunerea protectie oculara combinata metanul, fosﬁna si hidrogenul

pierderea cunostintei. evacuare sau manipulare ;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

se recomanda la soare sau cand este cu protectie respiratorie. sulfurat.

supraveghere medicala. expus la socuri sau

scantei.

Chimice Fizice Sanatate

Etanol Lichid incolor, Daunator daca este Foarte inﬂamabil ; Se pastreaza in recipiente Reactioneaza violent cu oxidantii

volatil, cu miros ﬁn inghitit. Iritant pentru punct de aprindere bine inchise, la distanta de puternici.

CH3CH2OH caracteristic ; ochi. Poate afecta SNC. 12ºC, limite inﬂamabile sursele de foc.

punct topire -117ºC, 3-19% .

punct ﬁerbere

miscibil cu apa.

Etanolamina Lichid vascos, Coroziv pentru ochi, Punctul de aprindere Se manipuleaza cu manusi din Reactioneaza cu oxidantii

incolor, nevolatil, tractul respirator si 85ºC. cauciuc sau plastic si protectie puternici.

H2NCH2CH2OH cu miros piele. Poate cauza oculara

2-Amino-etanol amoniacal; sensibilizarea pielii.

punct topire 10ºC,

punct ﬁerbere

miscibil cu apa.

139

79ºC ;
171ºC ;

Anexa 5

Fenol Cristale incolore Substantele si vaporii Punct de aprindere Se va evita inhalarea vaporilor, Reactioneaza cu oxidantii cauzand

sau roz pal, sunt corozivi pentru ochi, 80ºC ; se foloseste protectie foc si pericol de explozie.

C6HcOH cu miros piele si tractul respirator, interval inﬂamabil respiratorie. Se evita contactul

caracteristic ; cauzand arsuri severe ; 1,7-6%. cu ochii si pielea. Se lucreaza

punct topire se absoarbe prin piele. cu manusi din nitril si protectie

41ºC, Tulburari ale SNC, oculara. In cazul contactului cu

punct ﬁerbere coma. Afecteaza rinichii ochii se spala imediat cu apa si

182ºC ; si ﬁcatul. Simptomele se solicita asistenta medicala.

solubil in apa. includ dureri abdominale, In cazul contactului cu pielea,

varsaturi, diaree, iritatii se indeparteaza imbracamintea

ale pielii, dureri oculare. contaminata si se sterge zona

Contactul prelungit cu contaminata cu glicerol, polietilen

solutii diluate poate glicol 300 sau un amestec de

cauza dermatite. polietilen glicol lichid (70%) si

spirt metilat (30%) si apoi se

clateste cu apa.

Chimice Fizice Sanatate

Formaldehida Lichid incolor cu Iritant puternic pentru ochi Punctul de aprindere Se lucreaza purtand haine Poate reactiona viguros cu Solutia concentrata

solutie miros intepator; si piele; iritant al tractului 50ºC. de protectie de tipul sortului oxidantii, cu nitrometanul formand de formaldehida

(37-41% punct ﬁerbere 96ºC; respirator. Expunerea de cauciuc, manusilor din produsi explozivi ; cu acidul devine tulbure

formaldehida miscibil cu apa. prelungita la vapori poate cauciuc sau plastic si ochelari clorhidric formand bis(clormetil) daca este stocata

cu 11-14% cauza simptome de tip de protectie chimica in nisa de eter, un puternic carcinogen. sub 21ºC si trebuie

metanol) astmatiform, conjunctivita, protectie chimica sau in spatii stocata la 21-25ºC.

laringita, bronsita sau bine ventilate. Solutia diluata

HCHO bronhopneumonie. (1-5%) si solutia de

Contactul cu pielea poate concentratie medie

cauza sensibilizare. (5-25%) pastreaza

Posibil risc de afectare multe dintre

ireversibila a starii pericolele formei

de sanatate. Posibil concentrate.

carcinogen.

Iritant sever pentru ochi si Se lucreaza in nisa de Poate reactiona viguros cu Este livrat frecvent

140

Glutaraldehida Solutie incolora sau

galben pal, cu miros tractul respirator superior ; protectie chimica sau spatii oxidantii. sub forma de solutie

OHC(CH2)3CHO intepator ; expunerea prelungita prin bine ventilate, cu manusi din apoasa in diferite

punct topire -14ºC, inhalare sau contactul cauciuc sau plastic si protectie concentratii, aditi-

punct ﬁerbere cu pielea pot cauza oculara. onat cu stabilizatori

189ºC ; sensibilizare. pentru cresterea

miscibil cu apa. stabilitatii.

Hidrogen Gaz incolor cu miros Poate afecta SNC cauzand Foarte inﬂamabil ; Se lucreaza cu ventilatie cu Oxidanti puternici si acid nitric Acuitatea olfactiva

sulfurat neplacut, puternic, cefalee, ameteala, tuse, limite explozibile exhaustare locala. Se poarta puternic. Ataca multe metale si scade rapid si nu

de oua stricate; durere in gat, greata, 4,3-46%. ochelari de protectie sau materiale plastice. se poate pune

H2S punct topire -85ºC, dispnee, pierderea protectie oculara combinata baza pe aceasta

punct ﬁerbere -60ºC. cunostintei si moarte. cu protectie respiratorie. pentru avertizarea

Inhalarea poate cauza asupra continuarii

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

edem pulmonar. Roseata, prezentei gazului.

dureri, arsuri profunde,

severe ale ochilor.

Chimice Fizice Sanatate

Hidroxidul de Fulgi, pulbere, Coroziv pentru tractul In caz de contact cu ochii, Reactioneaza violent cu acizii, Ataca unele metale

potasiu pastile sau bare ; respirator, ochi si piele; se spala imediat cu apa si se cu nitrobenzenul si cu multi alti (aluminiu, zinc,

punct topire inhalarea prafului solicita asistenta medicala ; detergenti. Elibereaza o cantitate cositor) in conditii

KOH 360ºC, cauzeaza edem in caz de contact cu pielea, crescuta de energie termica cand de umezeala.

punct ﬁerbere pulmonar. se spala imediat ; se inlatura se amesteca cu apa. Se pastreaza

1320ºC; imbracamintea contaminata. in recipiente inchise etans.

foarte solubil in Se lucreaza cu manusi din

apa. cauciuc sau plastic si protectie

oculara chiar in cazul solutiilor

diluate.

Hidroxidul de Fulgi, pulbere, Solid sau solutie Nu este combustibil. In cazul contactului cu ochii, Elibereaza o cantitate crescuta Se stocheaza in

sodiu pastile sau bare ; concentrata. Inhalarea Contactul cu umezeala se clateste imediat si se de caldura atunci cand este recipiente inchise

punct topire pulberii afecteaza tractul sau apa poate solicita asistenta medicala; in amestecat cu apa. Reactioneaza etans, in spatii

NaOH 318ºC, respirator, pana la edem genera suﬁcienta cazul contactului cu pielea, viguros cu amestecul cloroform uscate.

punct ﬁerbere pulmonar. Coroziv prin caldura pentru a se spala imediat cu apa si se – metanol si cu acizii puternici.

141

1390ºC; ingestie. Solutia diluata aprinde substantele indeparteaza imbracamintea

Anexa 5

solubil in apa. este iritanta pentru ochi combustibile. contaminata. Se lucreaza cu

si poate cauza leziuni manusi din cauciuc sau plastic

severe in conditiile unui si cu protectie oculara chiar in

contact prelungit. cazul solutiilor diluate.

Hipoclorit de Solutie incolora Coroziv pentru ochi Oxidant puternic. In cazul contactului cu Elibereaza gaze foarte toxice in Pe parcursul stocarii

sodiu, sau galben pal, si piele ; coroziv prin Poate elibera gaze ochii se clateste imediat cu contact cu acizii. Poate reactiona pierde treptat

solutie cu miros de clor ; ingestie, pentru tractul toxice prin expunerea apa si se solicita asistenta viguros cu produsii combustibili clorul ; solutiile

(10-14%clor) miscibil cu apa. respirator ; inhalarea la foc. medicala; in caz de contact si reducatori. Poate reactiona diluate folosite ca

poate cauza edem cu pielea, se spala imediat. cu compusi ai azotului formand dezinfectant se

NaOCl pulmonar. Expunerea Se evita inhalarea vaporiilor, compusi N-cloro explozivi. Poate deterioreaza rapid.

repetata poate cauza se foloseste protectie reactiona violent cu metanolul. Se pastreaza la

sensibilizarea pielii. respiratorie. Se manipuleaza distanta de acizi, in

in spatii bine ventilate, cu spatii intunecoase,

manusi din cauciuc sau plastic racoroase, bine

si cu protectie pentru ochi. ventilate.

Chimice Fizice Sanatate

Iod Solid negru albastrui, Iritant al ochilor, al Nu este combustibil dar Se va evita inhalarea vaporilor Reactioneaza violent cu metalele,

cristalin, cu miros tractului respirator si poate stimula combustia si se va evita contactul cu incluzand aluminiul, potasiul si

I2 caracteristic ; al pielii. Expunerea altor substante. Multe ochii. Se lucreaza cu manusi sodiul si amestecul etanol/fosfor,

punct topire 114ºC, repetata poate cauza reactii pot cauza foc sau din nitril. acetilena si amoniac.

punct ﬁerbere 184ºC ; sensibilizarea pielii. explozie. Prin expunere

practic insolubil in Poate afecta tiroida. la foc emana gaze

apa. iritante sau toxice.

Mercur Lichid argintiu Poate ﬁ absorbit prin Nu este combustibil. Se pastreaza in recipiente Acetilena, acidul fulminic. Recipientele se

greu ; piele. Expunerea Prin expunere la foc bine inchise. Se lucreaza in Reactioneaza cu amoniacul, stocheaza si se

Hg punct topire -39ºC repetata poate afecta emana gaze iritante nisa de protectie chimica sau azidele si oxidul de etilena, manipuleaza pe tavi

(″argint viu″) punct ﬁerbere rinichii si SNC; poate sau toxice. in spatii bine ventilate. Se vor pentru a forma produsi explozivi. de siguranta pentru

insolubil in apa. diaree, cefalee, greata, manusi din nitril. Formeaza amalgamuri cu multe picaturile raspandite

inﬂamarea gingiilor, metale. se absorb intr-un

caderea dintilor. ﬂacon de aspirare

142

cu un tub capilar si

conectat cu o pompa

de vid; suprafetele

stropite se trateaza

cu praf de zinc pentru

a forma un amalgam.

Metanol Lichid incolor, Afecteaza SNC, Deosebit de Se pastreaza in recipiente Poate reactiona viguros cu

volatil, cu miros determinand pierderea inﬂamabil ; bine inchise, la distanta de oxidantii. Reactiile cu magneziul

CH3OH caracteristic ; cunostintei ; iritant pentru punct de aprindere orice sursa de foc. Se evita sau bromul pot ﬁ violente, iar cele

punct topire -98ºC mucoase. Expunerea -16ºC, intervalul inhalarea vaporilor si contactul cu oxidanti puternici, cloroform

punct ﬁerbere 65ºC; cronica poate leza retina inﬂamabil 7-37% . cu pielea. Se lucreaza in nisa sau sodiu pot ﬁ explozive.

miscibil cu apa. si nervul optic. Contactul de protectie chimica sau

357ºC; cauza varsaturi, preveni stropirile. Se poarta Reactioneaza violent cu bromul. a preveni stropirile;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

prelungit cu tegumentele in spatii bine ventilate, cu

poate cauza dermatita. manusi din cauciuc sau plastic

Poate ﬁ absorbit prin si protectie oculara.

piele.

Chimice Fizice Sanatate Siguranta

Naftilamina Cristale de la alb la roz, Ambele forme sunt Combustibila Se evita orice fel de Utilizarea sa este

(α si β) cu miros caracteristic ; foarte toxice daca sunt expunere ; se manipuleaza interzisa sau

α : punct topire 50ºC, inhalate, ingerate sau purtand imbracaminte de controlata legal in

C10H9N punct ﬁerbere 301ºC; vin in contact cu pielea. protectie, in nisa de protectie multe tari.

N-fenil α- β : punct topire 113ºC, Carcinogena pentru chimica sau sub hota sau cu

naftilamina punct ﬁerbere 305ºC; om, producand cancer ventilatie de exhaustare .

si N-fenil-β- putin solubila in apa, dar de vezicula biliara.

naftilamina hidroclorura este solubila Experimental, este

in apa. mutagena si teratogena.

Se absoarbe prin piele.

Ninhidrina Substanta solida Vatamator prin ingestie Inﬂamabil, Se evita inhalarea spray-ului Contactul cu pielea

galben-pal, ce se si inhalare. Iritant pentru combustibil solid; sau vaporilor si contactul determina aparitia

C9H6O4 descompune inainte ochi, sistemul respirator punct de aprindere cu ochii. Se manipuleaza unei culori violete

de topire la 121ºC. si piele. Expunerea 39ºC. cu manusi din cauciuc sau persistente.

143

Livrat in recipiente de repetata poate cauza plastic si ochelari de protectie

Anexa 5

tip spray 0,5% solutie sensibilizarea pielii. chimica.

in butanol ; solubila

in apa.

Nitrat de argint Cristale albe ; Poate cauza iritatii Nu este combustibil Se va evita dispersia Solutiile amoniacale pot

punct topire 212ºC, severe si arsuri ale dar stimuleaza pulberilor. Se respecta precipita exploziv nitratul de

AgNO3 punct ﬁerbere 444ºC; ochilor si pielii. Coroziv combustia altor strict regulile de igiena. Se argint in prezenta bazelor sau a

solubil in apa. prin ingestie. Poate substante. manipuleaza cu manusi din glucozei. Poate forma compusi

cauza colorarea rosu- cauciuc sau plastic si scut explozivi cu etanolul si poate

albastruie a pielii in cazul transparent pentru fata sau cauza polimerizarea exploziva

expunerii prelungite sau protectia ochilor combinata a acrilonitrilului. Poate cauza

repetate (argiria). cu protectie respiratorie. In explozie cu aprindere daca este

caz de contact cu ochii, se amestecat cu carbune, magneziu,

spala cu apa si se solicita fosfor sau sulf.

asistenta medicala.

Chimice Sanatate Siguranta

Nitrobenzen Lichid uleios, Methemoglobinemie Combustibil ; risc de foc Se lucreaza cu ventilatie Prin combustie genereaza

galben pal, cu miros cu cianoza, leziune si explozie ; cu exhaustare locala sau emanatii gazoase corozive,

C6H5NO2 caracteristic ; hepatica; simptomele punct de aprindere 88º. protectie respiratorie, cu incluzand oxizi de azot.

punct topire 6ºC, includ cianoza buzelor manusi, imbracaminte si Reactioneaza violent cu

punct ﬁerbere 211ºC. sau a unghiilor, cianoza ochelari de protectie. oxidantii puternici si agentii

pielii, vertij, greata, reducatori, cauzand pericol de

varsaturi, astenie, foc si explozie. Ataca materialele

pierderea cunostintei. plastice. Formeaza substante sau

Se absoarbe prin piele. amestecuri explozive (instabile

termic) cu multi compusi organici

si anorganici.

Oxigen Gaz incolor La concentratie foarte Nu este combustibil, dar Se vor evita ﬂacara Oxidant puternic, reactioneaza

comprimat ; ridicata, iritant pentru stimuleaza combustia deschisa, sursele de cu materialele combustibile si

O2 punct topire -218,4ºC, tractul respirator. altor substante. scantei, fumatul, contactul reducatoare, cauzand pericol de

punct ﬁerbere -183ºC . Incalzirea creste cu substante inﬂamabile. foc sau explozie. Reactioneaza

144

presiunea in recipiente, cu uleiuri, grasimi, hidrogen si

cu risc de explozie. lichide, solide si gaze inﬂamabile.

Pentoxid de Cristale sau pulbere Coroziv pentru ochi, Nu este combustibil, dar Se lucreaza cu exhaustare Solutia apoasa este un acid

fosfor alba, higroscopica ; piele, tractul respirator, stimuleaza combustia locala a aerului pentru puternic ; reactioneaza violent

punct topire 340ºC, producand durere in altor substante. Multe protectie, cu manusi si cu bazele si este coroziv.

P2O5 punct de sublimare gat, tuse, senzatie reactii pot provoca foc imbracaminte de protectie, Reactioneaza violent cu acidul

360ºC. de arsura, dispnee, sau explozie. Elibereaza cu scut transparent pentru percloric, cauzand pericol de foc

arsuri ale pielii, durere, gaze toxice prin fata sau protectia ochilor si explozie. Reactioneaza violent

vezicule, arsuri oculare. expunere la foc. combinata cu protectie cu apa formand acid fosforic.

Inhalarea poate cauza respiratorie. Ataca multe metale in prezenta

edem pulmonar. apei.

Ingestia poate cauza

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

crampe abdominale,

senzatie de arsura,

diaree, disfagii,

varsaturi.

Chimice Fizice Sanatate Siguranta

Permanganat Cristal purpuriu ; Coroziv daca este Agent oxidant puternic; Se lucreaza purtand Reactioneaza violent sau

de potasiu punct topire inghitit sau daca praful poate aprinde materialele imbracaminte de protectie, exploziv daca este amestecat

240ºC (se este inhalat. Deosebit combustibile. protectie oculara si ﬁltru cu o larga varietate de compusi

KMnO4 descompune). de iritant pentru ochi respirator daca se produce anorganici sau organici sau cu

Se dizolva usor in si tractul respirator, praf. pulberi de metale.

apa. inhalarea prafului poate

cauza edem pulmonar.

Peroxid de Lichid incolor ; Coroziv la concentratii Agent oxidant ; contactul In cazul contactului cu Reactioneaza viguros cu o gama Se poate descom-

hidrogen punct topire -39ºC mari (60%), precum si cu materiale combustibile pielea, se spala din variata de substante chimice, pune generand oxigen

(70%), la concentratii scazute poate provoca foc. abundenta cu apa. Daca incluzand oxidanti si baze. Ataca liber, determinand

H2O2 punct ﬁerbere (6%) in cazul contactului concentratia depaseste majoritatea metalelor si sarurile cresterea presiunii

125ºC prelungit cu pielea. 20% se impune protectie cu acestora, lichidele inﬂamabile in container. Se

(70%); Solutiile diluate sunt manusi din nitril si protectie si alte materiale combustibile pastreaza in locuri

miscibil cu apa ; iritante pentru ochi, oculara. (hartie, textile), aniline si intunecoase si reci.

este furnizat sub tractul respirator si piele. nitrometan. Nu se folosesc

145

forma de solutie recipiente sau

Anexa 5

concentrata in echipamente din

variate concentratii. metal, ex. bronz,

cupru, ﬁer.

Piridina Lichid incolor, Afecteaza SNC Deosebit de inﬂamabil ; Se lucreaza cu ventilatie Reactioneaza violent cu oxidantii

cu miros determinand ameteala, punct de aprindere 20ºC, cu exhaustare locala sau puternici si acizii tari.

C5H5N caracteristic ; cefalee, greata, dispnee, limitele explozibile 1,8- cu protectie respiratorie; cu

punct topire pierderea cunostintei. 12,4%. manusi si imbracaminte de

42ºC, Poate ﬁ absorbit prin Produce gaze iritante sau protectie.

punct ﬁerbere piele cauzand roseata toxice prin expunere la

115ºC. si senzatie de arsura. foc. Vaporii/amestecurile

Ingestia determina dureri sunt explozibile.

abdominale, diaree,

varsaturi, astenie.

Expunerea repetata

afecteaza ﬁcatul si rinichii.

Chimice Fizice Sanatate

Propan-2-ol Lichid incolor cu Iritant pentru ochi si Foarte inﬂamabil ; Se pastreaza in recipiente Poate reactiona viguros cu Solutia apoasa

miros alcoolic ; tractul respirator. Poate punct de aprindere inchise etans, la distanta de oxidanti, pentru a forma peroxizi 70-85% de

(CH3)2CHOH punct topire -89ºC, afecta SNC cauzand 112ºC, interval sursele de foc. Se lucreaza instabili in cazul expunerii propan-2-ol,

izopropanol punct ﬁerbere cefalee, ameteala, inﬂamabil in nisa de protectie chimica, prelungite la aer si lumina. utilizata ca spray

82ºC; greata, varsaturi si 2,3-12,7% . cu manusi din nitril si protectie dezinfectant,

miscibil cu apa. coma. oculara. ramane un pericol

de incendiu si nu

trebuie utilizata

in vecinatatea

surselor de foc.

Seleniu Solid inodor in Iritant pentru piele si Combustibil. Produce Se va evita dispersia pulberii. Reactioneaza violent cu oxidantii

diferite forme, solid ochi. Inhalarea prafului gaze iritante sau Se urmareste respectarea si acizii puternici. Reactioneaza

Se amorf cafeniu- poate cauza edem toxice prin expunere stricta a igienei. Se lucreaza cu cu apa la 50ºC formand hidrogen

roscat inchis pana pulmonar. Expunerea la foc. ventilatie cu exhaustare locala, si acid selenios inﬂamabile.

146

la negru albastrui repetata poate cauza cu manusi, imbracaminte si Reactioneaza cu incandescenta

sau cristale rosii caderea unghiilor, ochelari de protectie. dupa o incalzire usoara in contact

transparente afectare gastro- cu fosforul si metale precum

sau cristale gri intestinala. nichelul, potasiul, platina, sodiul

metalizat pana la si zincul.

punct topire 170

217ºC,

punct ﬁerbere

685ºC.

Telurit de Cristale albe, foarte Toxic prin ingestie sau Se manipuleaza purtand

potasiu solubile in apa. inhalarea de praf. Iritant imbracaminte de protectie.

negru ;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

pentru piele si ochi.

K2TeO3

Chimice Fizice Sanatate Siguranta

Tetraclorura de Lichid incolor Poate ﬁ absorbita prin Nu este combustibil. Prin Se evita orice contact. Se La contactul cu suprafete ﬁerbinti

carbon cu miros eteric piele ; expunerea prelungita expunere la foc produce lucreaza cu ventilatie, cu sau ﬂacara, se descompune

caracteristic ; poate cauza dermatite. vapori sau gaze iritante exhaustare locala sau protectie formand vapori si gaze toxice

CCl4 punct topire -23ºC, Iritant ocular. Poate cauza sau toxice. respiratorie ; cu manusi din nitril si corozive (acid clorhidric,

punct ﬁerbere leziuni hepatice sau si imbracaminte de protectie, clor, fosgen). Reactioneaza cu

76,5ºC. renale, tulburari ale SNC scut transparent pentru fata unele metale cum ar ﬁ aluminiu,

reprezentate de cefalee, sau protectia ochilor combinata magneziu, zinc.

greata, icter slab, inapetenta cu protectie respiratorie.

si confuzie. Carcinogen

pentru animale.

Tetrahidrofuran Lichid incolor cu Inhibitor pentru SNC, Deosebit de inﬂamabil ; Se lucreaza cu ventilatie, cu Reactioneaza violent cu oxidantii

miros caracteristic ; cauzeaza narcoza. Iritant poate forma peroxizi exhaustarea locala a aerului puternici, bazele tari si unele

C4H8O punct topire -108,5ºC, pentru ochi, piele si tractul explozivi ; punct de sau cu protectie respiratorie, halogenuri ale metalelor, cauzand

Dietilen oxid punct ﬁerbere 66ºC respirator. aprindere -14ºC. Apa manusi si ochelari de pericol de foc si explozie. Ataca

poate sa nu ﬁe eﬁcace protectie. unele forme de plastic, cauciucul si

147

Tetrametilen

in stingerea unui tesaturile. Tetrahidrofuranul poate

Anexa 5

oxid incendiu cu implicarea polimeriza in prezenta inhibitorilor

tetrahidrofuranului, dar cationici. Contactul cu hidroxid de

poate ﬁ utilizata pentru a calciu poate cauza explozie.

raci recipientele expuse

la foc.

Tetraoxid de Cristale galben pal, Foarte toxic prin inhalare, Agent oxidant puternic. Se pastreaza containerele bine

osmiu cu miros intepator ; ingestie si contact cu Nu este combustibil dar inchise, in spatii bine ventilate.

punct topire 40ºC, pielea, provocand arsuri si stimuleaza combustia Forma solida sau solutiile

OsO4 punct ﬁerbere iritatie severe. Sub forma altor substante. se manipuleaza in nisa de

130ºC ; de vapori, solid sau in protectie chimica sau hota, cu

sublimeaza sub solutie este coroziv pentru ochelari si manusi de protectie.

punctul de ﬁerbere ; piele si tractul respirator. Prepararea solutiei: se adauga

solubil in apa. Inhalarea poate cauza o ﬁola nedesfacuta la volumul

edem pulmonar. propus de apa, se astupa

si se agita puternic pana la

spargerea ﬁolei.

Chimice Fizice Sanatate

Toluen Lichid incolor cu Inhibitor pentru SNC. Foarte inﬂamabil; Se pastreaza in recipiente bine Poate reactiona cu acizii tari, alcali

miros caracteristic ; Iritant pentru ochi, vaporii pot cauza inchise, la distanta de sursele de si oxidanti.

C7H8 punct topire -95ºC, mucoase si piele. La aprindere ; aprindere ; Recipientele sa ﬁe cu

Metilbenzen punct ﬁerbere om, expunerea repetata punct de aprindere impamantare pentru a preveni

111ºC; poate ﬁ toxica pentru 4ºC, interval inﬂamabil acumularile si descarcarile de

nu este miscibil cu functia reproducatoare 1,4-7%. Stingerea in electricitate statica. Se va evita

apa. si pentru dezvoltare. cazul focurilor mici inhalarea vaporilor; se foloseste

se face cu: substante protectie respiratorie. Se lucreaza

chimice uscate, dioxid in nisa de protectie chimica sau

de carbon, spuma, in spatii bine ventilate. Se poarta

vapori de apa sau gaz manusi din nitril.

inert (nitrogen).

o – Toluidina Cristale incolore ; Vatamatoare prin contact Combustibila. Se evita contactul ; se Agenti oxidanti.

punct topire 131ºC, cu pielea sau prin Elibereaza gaze lucreaza cu protectie oculara

punct ﬁerbere ingestie. Pulberea irita iritante sau toxice prin si cu manusi.

148

(C6H3-(3Ch3)-

200ºC; tractul respirator si ochii. expunere la foc.

(4NH2)) 2

putin solubila in apa. Probabil carcinogen

3,3′ – Dimetil-

uman.

(1,1′ – bifenil)

– 4,4′ – diamina

Tricloretilen Lichid incolor, cu Iritant pentru ochi, piele; Combustibil in conditii Se lucreaza cu ventilatie sau Se descompune in contact cu

miros caracteristic ; expunerea prelungita particulare. cu exhaustare locala ; cu suprafete incinse sau ﬂacara,

CHClCCl2 punct topire -73ºC, poate cauza dermatita manusi, ochelari de siguranta formand gaze toxice si corozive

punct ﬁerbere 87ºC. si poate afecta SNC sau alte mijloace de protectie a (fosgen, acid clorhidric). Se

conducand la pierderea ochilor combinata cu protectie descompune in contact cu alcali

ﬁcatul si rinichii. Probabil reactioneaza violent cu pulberi de

memoriei. Poate afecta respiratorie. puternici producand diclor-acetilena;

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

carcinogen uman. metale precum aluminiu, bariu,

magneziu sau titan; se descompune

incet in prezenta luminii si a umezelii,

formand acid clorhidric.

Chimice Fizice Sanatate

Xilen Lichid incolor cu Poate afecta SNC, Lichid inﬂamabil ; Se evita contactul cu ochii. Se Poate contine

(izomeri mixti)miros aromatic ; conducand la cefalee, Punct de aprindere manipuleaza cu manusi din etil-benzen

punct topire -95ºC ameteala, astenie 27-32ºC. nitril si protectie oculara. Se ca impuritate.

C6H4(CH3)2 la -13ºC, si greata. Lichidul si stocheaza in recipiente bine Etilbenzenul

punct ﬁerbere 136 vaporii irita ochii, pielea, inchise, la distanta de surse este un posibil

Dimetil-benzen – 145ºC ; mucoasele si tractul de aprindere. carcinogen uman.

insolubil in apa. respirator. Vatamator si

prin ingestie. Degreseaza

pielea prin contact

prelungit. Afectare

neurologica nespeciﬁca.

Expunerea poate

ampliﬁca pierderea de auz

cauzata de expunerea

la zgomote. Teste pe

149

animale sugereaza

Anexa 5

toxicitate pentru functia

reproductiva umana si

pentru crestere.

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

150

Anexa 6

Clasiﬁcarea agentilor biologici

Clasiﬁcarea este conform Anexei III (Clasiﬁcarea Comunitatii) din Directiva 2000/54/CE a Parlamentului

European si Consiliului din data de 18 Septembrie 2000, referitoare la protejarea lucratorilor impotriva riscurilor

presupuse de expunerea la agenti biologici la locul de munca.

Note introductive

Acolo unde este cazul, sunt furnizate indicatii asupra potentialului toxic si alergic al acestor agenti.

Agentii patogeni pentru animale si plante cunoscuti ca nu afecteaza omul sunt exclusi. La stabilirea

acestei liste de agenti biologici nu au fost luate in considerare microorganismele modiﬁcate genetic.

Efectele particulare asupra celor a caror sensibilitate ar putea ﬁ modiﬁcata dintr-un motiv sau

altul, cum ar ﬁ patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate compromisa, sarcina sau

alaptare nu sunt luate in considerare in mod speciﬁc.

Riscul suplimentar la care sunt expusi acesti lucratori trebuie luat in considerare in evaluarea

riscului ceruta de Directiva (52).

Masurile tehnice de precautie luate in cadrul anumitor procese industriale, anumitor lucrari de

laborator sau anumitor activitati cu animale care implica expunerea efectiva sau potentiala la agenti

biologici din grupele 3 sau 4, trebuie sa ﬁe in conformitate cu Articolul 16 al Directivei.

In cazul agentilor cu mai multe specii cunoscute ca patogene pentru om, lista va include speciile

cel mai frecvent cauzatoare de imbolnaviri si o referire de ordin mai general la faptul ca si alte specii ale

aceluiasi gen pot afecta sanatatea.

Cand in clasiﬁcarea agentilor biologici se mentioneaza un gen intreg, se subintelege ca speciile si

tulpinile care sunt non-patogene au fost excluse.

clasiﬁcarea tulpinii parentale nu trebuie aplicata in mod necesar, sub rezerva evaluarii corespunzatoare

a riscului la locul de munca.

Acesta este cazul, de exemplu, cand o astfel de tulpina este utilizata ca un produs sau parte a

unui produs in scopuri proﬁlactice sau terapeutice.

conformitate cu cele mai recente acorduri internationale privind taxonomia si nomenclatura agentilor in

vigoare in momentul intocmirii sale.

Ea va ﬁ reactualizata imediat ce nu va mai reﬂecta cel mai recent nivel al cunostintelor.

1. In clasiﬁcare sunt introdusi doar agentii care sunt cunoscuti a infecta ﬁintele umane.
2. Lista agentilor clasiﬁcati se bazeaza pe efectul acestor agenti asupra lucratorilor sanatosi.
3. Agentii biologici ce nu au fost clasiﬁcati in grupele 2 – 4 nu sunt inclusi implicit in grupa 1.
4. Atunci cand o tulpina este atenuata sau si-a pierdut genele de virulenta, securizarea ceruta prin
5. Nomenclatura agentilor clasiﬁcati utilizata pentru a intocmi aceasta lista reﬂecta si este in
6. Lista agentilor biologici clasiﬁcati reﬂecta nivelul cunostintelor la momentul intocmirii sale.
7. Toate virusurile care au fost deja izolate la om si care nu au fost evaluate si incluse in aceasta

Anexa Vor Fi Clasiﬁcate Cel Putin La Grupa 2, Cu Exceptia Cazurilor In Care Se Dovedeste Ca Este Improbabil

aceste virusuri sa provoace boli la om.

asteriscuri (**), pot prezenta un risc limitat de infectie pentru lucratori, intrucat in mod obisnuit ei nu sunt

infectiosi pe cale aerogena.

151

8. Anumiti agenti biologici clasiﬁcati in grupa 3 si care sunt marcati in lista alaturata cu doua

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Se vor evalua masurile de securizare ce vor ﬁ aplicate acestor agenti, tinand cont de natura

activitatilor speciﬁce implicate si de cantitatea agentilor respectivi, determinandu-se daca, in anumite

circumstante particulare, se poate renunta la unele din aceste masuri.

din ciclul de viata al parazitului care pot ﬁ infectioase pentru om la locul de munca.

reactii alergice sau toxice, atunci cand este disponibil un vaccin eﬁcace sau cand se recomanda ca lista

lucratorilor expusi sa ﬁe pastrata mai mult de 10 ani.

Aceste indicatii sunt ilustrate prin urmatoarele litere:

A: Posibile reactii alergice

D: Lista lucratorilor expusi la acest agent biologic trebuie pastrata mai mult de 10 ani de

la incetarea ultimei expuneri cunoscute

T: Producerea de toxine

V: Vaccin eﬁcace disponibil

Efectuarea vaccinarii preventive trebuie sa respecte codul de practica mentionat in Anexa VII a

Directivei.

BACTERII si organisme similare

NB: Pentru agentii biologici din lista, mentiunea “spp” indica si alte specii cunoscute ca patogene pentru om.

Agent biologic Clasiﬁcare Observatii

Actinobacillus actinomycetemcomitans 2

Actinomadura madurae 2

Actinomadura pelletieri 2

Actinomyces gerencseriae 2

Actinomycesis israelii 2

Actinomyces pyogenes 2

Actinomyces spp. 2

Arcanobacterium haemolyticum (Corynebacterium haemolyticum) 2

Bacillus anthracis 3

Bacteroides fragilis 2

Bartonella bacillifonnis 2

Bartonella quintana (Rochalimaea quintana) 2

Bartonella (Rochalimaea) spp. 2

Bordetella bronchiseptica 2

Bordetella parapertussis 2

Bordetella pertussis 2 V

Borrelia burgdorferi 2

Borrelia duttonii 2

Borrelia recurrentis 2

Borrelia spp. 2

Brucella abortus 3

Brucella canis 3

Brucella melitensis 3

Brucella suis 3

152

9. Cerintele de securizare care decurg din clasiﬁcarea parazitilor se vor aplica numai la stadiile
10. Aceasta lista contine, de asemenea, indicatii separate pentru agentii biologici care pot provoca

Anexa 6

Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) 3

Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) 3

Campylobacter fetus 2

Campylobacter jejuni 2

Campylobacter spp. 2

Cardiobacterium hominis 2

Chlamydia pneumoniae 2

Chlamydia trachomatis 2

Chlamydia psittaci (tulpini aviare) 3

Chlamydia psittaci (alte tulpini) 2

Clostridium botulinum 2 T

Clostridium perfringens 2

Clostridium tetani 2 T, V

Clostridium spp. 2

Corynebacterium diphtheriae 2 T, V

Corynebacterium minutissimum 2

Corynebacterium pseudotuberculosis 2

Corynebacterium spp. 2

Coxiella burnetii 3

Edwardsiella tarda 2

Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu) 2

Ehrlichia spp. 2

Eikenella corrodens 2

Enterobacter aerogenes/cloacae 2

Enterobacter spp. 2

Enterococcus spp. 2

Erysipelothrix rhusiopathiae 2

Escherichia coli (cu exceptia tulpinilor nepatogene) 2

Escherichia coli, tulpinile verocitotoxigene

(de ex. O157:H7 sau O103) 3(**)

Flavobacterium meningosepticum 2

Fluoribacter bozemanae (Legionella) 2

Francisella tularensis (Tip A) 3

Francisella tularensis (Tipe B) 2

Fusobacterium necrophorum 2

Gardnerella vaginalis 2

Haemophilus ducreyi 2

Haemophilus inﬂuenzae 2

Haemophilus spp. 2

Helicobacter pylori 2

Klebsiella oxytoca 2

Klebsiella pneumoniae 2

Klebsiella spp. 2

Legionella pneumophila 2

Legionella spp. 2

Leptospira interrogans (toate serotipurile) 2

Listeria monocytogenes 2

Listeria ivanovii 2

Morganella morganii 2

153

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Mycobacterium africanum 3 V

Mycobacterium avium/intracellulare 2

Mycobacterium bovis (exceptand tulpina BCG) 3 V

Mycobacterium chelonae 2

Mycobacterium fortuitum 2

Mycobacterium kansasii 2

Mycobacterium leprae 3

Mycobacterium malmoense 2

Mycobacterium marinum 2

Mycobacterium microti 3(**)

Mycobacterium paratuberculosis 2

Mycobacterium scrofulaceum 2

Mycobacterium simiae 2

Mycobacterium szulgai 2

Mycobacterium tuberculosis 3 V

Mycobacterium ulcerans 3(**)

Mycobacterium xenopi 2

Mycoplasma caviae 2

Mycoplasma hominis 2

Mycoplasma pneumoniae 2

Neisseria gonorrhoeae 2

Neisseria meningitidis 2 V

Nocardia asteroides 2

Nocardia brasiliensis 2

Nocardia farcinica 2

Nocardia nova 2

Nocardia otitidiscaviarum 2

Pasteurella multocida 2

Pasteurella spp. 2

Peptostreptococcus anaerobius 2

Plesiomonas shigelloides 2

Porphyromonas spp. 2

Prevotella spp. 2

Proteus mirabilis 2

Proteus penneri 2

Proteus vulgaris 2

Providencia alcalifaciens 2

Providencia rettgeri 2

Providencia spp. 2

Pseudomonas aeruginosa 2

Rhodococcus equi 2

Rickettsia akari 3(**)

Rickettsia canada 3(**)

Rickettsia conorii 3

Rickettsia montana 3(**)

Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri) 3

Rickettsia prowazekii 3

Rickettsia rickettsii 3

Rickettsia tsutsugamushi 3

154

Anexa 6

Rickettsia spp. 2

Salmonella arizonae 2

Salmonella enteritidis 2

Salmonella typhimurium 2

Salmonella paratyphi A, B, C 2 V

Salmonella typhi 3(**) V

Salmonella (alte serotipuri) 2

Serpulina spp. 2

Shigella boydii 2

Shigella dysenteriae (Tip 1) 3 (**) T

Shigella dysenteriae, altele decat Tip 1 2

Shigella ﬂexneri 2

Shigella sonnei 2

Staphylococcus aureus 2

Streptobacillus moniliformis 2

Streptococcus pneumoniae 2

Streptococcus pyogenes 2

Streptococcus suis 2

Streptococcus spp. 2

Treponema carateum 2

Treponema pallidum 2

Treponema pertenue 2

Treponema spp. 2

Vibrio cholerae (inclusiv El Tor) 2

Vibrio parahaemolyticus 2

Vibrio spp. 2

Yersinia enterocolitica 2

Yersinia pestis 3 V

Yersinia pseudotuberculosis 2

Yersinia spp. 2

(**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

Virusuri (*)

Agent biologic Clasiﬁcare Observatii

Adenoviridae 2

Arenaviridae

Complexul LCM-Lassa virus (arena virusuri ale “lumii vechi”):

Virusul Lassa 4

Virusul coriomeningitei limfocitare (tulpini neurotrope) 3

Virusul coriomeningitei limfocitare (alte tulpini) 2

Virusul Mopeia 2

Alte virusuri ai complexului LCM-Lassa 2

Complexul Tacaribe-Virus (arena virusuri ale “lumii noi”):

Virusul Guanarito 4

Virusul Junin 4

Virusul Sabia 4

Virusul Machupo 4

Virusul Flexal 3

Alte virusuri ale complexului Tacaribe 2

155

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Astroviridae 2

Bunyaviridae

Belgrade (cunoscut si ca Dobrava) 3

Bhanja 2

Virusul Bunyamwera 2

Germiston 2

Virusul Oropouche 3

Sin Nombre (fostul Muerto Canyon) 3

Virusul encefalitei de California 2

Hantavirusuri:

Hantaan (febra hemoragica de Coreea) 3

Virusul Seoul 3

Virusul Puumala 2

Virusul Prospect Hill 2

Alte hantavirusuri 2

Nairovirusuri:

Virusul febrei hemoragice de Crimeea-Congo 4

Virusul Hazara 2

Flebovirusuri:

Febra Valley Rift 3 V

Febra mustei-de-nisip 2

Virusul Toscana 2

Alte bunyaviridae cunoscute ca ﬁind patogene 2

Caliciviridae

Virusul Hepatitei E 3(**)

Virusul Norwalk 2

Alte Caliciviridae 2

Coronaviridae 2

Filoviridae

Virusul Ebola 4

Virusul Marburg 4

Flaviviridae

Encefalita de Australia (Encefalita Murray Valley) 3

Virusul encefalitei Central-Europene 3 (**) V

transmis prin capusa

Absettarov 3

Hanzalova 3

Hypr 3

Kumlinge 3

Virusul Dengue tip 1-4 3

Virusul Hepatitei C 3(**) D

Virusul Hepatitei G 3(**) D

Virusul encefalitei japoneze B 3 V

Kyasanur Forest 3 V

Louping ill 3(**)

Omsk (a) 3 V

Powassan 3

Rocio 3

Encefalita de primavara-vara rusa (TBE) (a) 3 V

156

Anexa 6

Encefalita de St Louis 3

Virusul Wesselsbron 3(**)

Virusul febrei West Nile 3

Febra galbena 3 V

Alte ﬂavivirusuri cunoscute ca ﬁind patogene 2

Hepadnaviridae

Virusul Hepatitei B 3(**) V, D

Virusul Hepatitei D (Delta) (b) 3(**) V, D

Herpesviridae

Citomegalovirus 2

Virusul Epstein-Barr 2

Herpesvirus simiae (Virusul B) 3

Virusul Herpes simplex, tipurile 1 si 2 2

Herpesvirus varicella-zoster 2

Virusul limfotrop B uman (HBLV-HHV6) 2

Virusul herpes uman 7 2

Virusul herpes uman 8 2 D

Orthomyxoviridae

Virusurile gripale tip A, B si C 2 V(c)

Orthomyxoviridae transmise prin capusa: Dhori si Thogoto 2

Papovaviridae

Virusurile BK si JC 2 D(d)

Papillomavirusuri umane 2 D(d)

Paramyxoviridae

Virusul pojarului 2 V

Virusul oreionului 2 V

Virusul bolii Newcastle 2

Virusurile paragripale tipurile 1 – 4 2

Virusul respirator sincitial 2

Parvoviridae

Parvovirusul uman (B 19) 2

Picornaviridae

Virusul conjuctivitei hemoragice acute (AHC) 2

Virusul Coxsackie 2

Echo virusuri 2

Virusul Hepatitei A (enterovirusul uman tip 72) 2 V

Poliovirusuri 2 V

Rinovirusuri 2

Poxviridae

Virusul Buffalopox (e) 2

Virusul variolei taurinelor 2

Virusul Elephantpox (f) 2

Virusul Milkers’ node 2

Molluscum contagiosum virus 2

Virusul Monkeypox 3 V

Virusul Orf 2

Virusul Rabbitpox (g) 2

Virusul Vaccinia 2

Virusul variolei (major si minor) 4 V

157

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Virusul Whitepox (‘Variola virus’) 4 V

Virusul Yatapox (Tana & Yaba) 2

Reoviridae

Coltivirus 2

Rotavirusuri umane 2

Orbivirusi 2

Reuvirusi 2

Retroviridae

Virusurile imunodeﬁcientei umane 3(**) D

Virusurile limfotropice ale celulelor T umane

(HTLV), tipurile 1 si 2 3(**) D

SIV (h) 3(**)

Rhabdoviridae

Virusul rabic 3(**) V

Virusul stomatitei veziculare 2

Togaviridae

Alfavirusuri

Encefalomielita equina estica 3 V

Virusul Bebaru 2

Virusul Chikungunya 3(**)

Virusul Everglades 3(**)

Virusul Mayaro 3

Virusul Mucambo 3(**)

Virusul Ndumu 3

Virusul O’nyong-nyong 2

Virusul Ross River 2

Virusul Semliki Forest 2

Virusul Sindbis 2

Virusul Tonate 3(**)

Encefalomielita equina venezueleana 3 V

Encefalomielita equina vestica 3 V

Alte alfavirusuri cunoscute 2

Rubivirus (rubeola) 2 V

Toroviridae 2

Virusuri neclasiﬁcate

Virusul pojarului equin 4

Virusuri hepatitice inca neidentiﬁcate 3(**) D

Agenti neconventionali asociati cu encefalopatiile

spongiforme transmisibile (TSEs)

Boala Creutzfeldt-Jakob 3(**) D(d)

Varianta bolii Creutzfeldt-Jakob 3(**) D(d)

Encefalopatia spongiforma bovina (BSE)

si alte encefalopatii spongiforme transmisibile (i) 3(**) D(d)

Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker 3(**) D(d)

Kuru 3(**) D(d)

(*) Vezi paragraful 7 al notelor introductive.

(**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

(a) Encefalita transmisa de capusa.

158

Anexa 6

(b) Virusul hepatitei D reprezinta un agent patogen pentru lucratori doar in prezenta unei infectii simultane

sau secundare cauzata de virusul hepatitei B.

Vaccinarea contra virusului hepatitei B va proteja deci lucratorii care nu sunt afectati de virusul hepatitei

B, impotriva virusului hepatitei D (Delta).

(d) Recomandat pentru activitatile care implica contactul direct cu acesti agenti .

(e) Sunt identiﬁcate doua virusuri: unul de tip buffalopox iar celalalt o varianta a virusului Vaccinia.

(f) Varianta a virusului cowpox.

(g) Varianta a virusului Vaccinia.

(h) In prezent, nu exista dovezi de boala la om provocata de alte retrovirusuri de origine simiana. Ca masura

de precautie, pentru activitatile cu risc de expunere la acestia, se recomanda securizare de nivel 3.

(i) Nu exista dovezi de infectii provocate la om de agenti responsabili pentru alte encefalopatii spongiforme

transmisibile animale. Cu toate acestea, ca masura de precautie pentru lucrarile de laborator, se recomanda

masuri de securizare pentru agentii inclusi in grupa de risc 3 (**), cu exceptia lucrarilor de laborator care

implica un agent scrapie pentru care nivelul de securizare 2 este suﬁcient.

Paraziti

Agent biologic Clasiﬁcare Observatii

Acanthamoeba castellani 2

Ancylostoma duodenale 2

Angiostrongylus cantonensis 2

Angiostrongylus costaricensis 2

Ascaris lumbricoides 2 A

Ascaris suum 2 A

Babesia divergens 2

Babesia microti 2

Balantidium coli 2

Brugia malayi 2

Brugia pahangi 2

Capillaria philippinensis 2

Capillaria spp. 2

Clonorchis sinensis 2

Clonorchis viverrini 2

Cryptosporidium parvum 2

Cryptosporidium spp. 2

Cyclospora cayetanensis 2

Dipetalonema streptocerca 2

Diphyllobothrium latum 2

Dracunculus medinensis 2

Echinococcus granulosus 3(**)

Echinococcus multilocularis 3(**)

Echinococcus vogeli 3(**)

Entamoeba histolytica 2

Fasciola gigantica 2

Fasciola hepatica 2

Fasciolopsis buski 2

Giardia lamblia (Giardia intestinalis) 2

Hymenolepis diminuta 2

Hymenolepis nana 2

159

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

Leishmania brasiliensis 3(**)

Leishmania donovani 3(**)

Leishmania ethiopica 2

Leishmania mexicana 2

Leishmania peruviana 2

Leishmania tropica 2

Leishmania major 2

Leishmania spp. 2

Loa loa 2

Mansonella ozzardi 2

Mansonella perstans 2

Naegleria fowleri 3

Necator americanus 2

Onchocerca volvulus 2

Opisthorchis felineus 2

Opisthorchis spp. 2

Paragonimuswes termani 2

Plasmodium falciparum 3(**)

Plasmodium spp. (human and simian) 2

Sarcocystis suihominis 2

Schistosoma haematobium 2

Schistosoma intercalatum 2

Schistosoma japonicum 2

Schistosoma mansoni 2

Schistosoma mekongi 2

Strongyloides stercoralis 2

Strongyloides spp. 2

Taenia saginata 2

Taenia solium 3(**)

Toxocara canis 2

Toxoplasma gondii 2

Trichinella spiralis 2

Trichuris trichiura 2

Trypanosoma brucei brucei 2

Trypanosoma brucei gambiense 2

Trypanosoma brucei rhodesiense 3(**)

Trypanosoma cruzi 3

Wuchereria bancrofti 2

(**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

Fungi

Agent biologic Clasiﬁcare Observatii

Aspergillus fumigatus 2 A

Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis ) 3

Candida albicans 2 A

Candida tropicalis 2

Cladophialophora bantiana (fosta: Xylohypha bantiana,

Cladosporium bantianum sau trichoides) 3

Coccidioides imitis 3 A

160

Anexa 6

Cryptococcus neoformans var. neoformans

(Filobasidiella neoformans var. neoformans) 2 A

Cryptococcus neoformans var. gattii

(Filobasidiella bacillispora) 2 A

Emmonsia parva var. parva 2

Emmonsia parva var. crescens 2

Epidermophyton ﬂoccosum 2 A

Fonsecaea compacta 2

Fonsecaea pedrosoi 2

Histoplasma capsulatum var. capsulatum

(Ajellomyces capsulatus) 3

Histoplasma capsulatum duboisii 3

Madurella grisea 2

Madurella mycetomatis 2

Microsporum spp. 2 A

Neotestudina rosatii 2

Paracoccidioides brasiliensis 3

Penicillium marneffei 2 A

Scedosporium apiospermum (Pseudallescheria boydii) 2

Scedosporium proliﬁcans (inﬂatum) 2

Sporothrix schenckii 2

Trichophyton rubrum 2

Trichophyton spp. 2

161

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

162

Bibliografie

Bibliograﬁe

int/hq/1997/WHO_LAB_97.1.pdf).

in hospitals. American Journal of Infection Control, 1996, 24:24–52, (http://www.cdc.gov/ncidod/hip/

isolat/isolat.htm).

Culicoides variipennis sonorensis (Diptera: Ceratopogonidae) and exotic bluetongue viruses. Journal

of Medical Entomology, 1996, 33:271–277.

Washington, DC, National Academy Press, 1997.

animals. In: Zak O, Sande MA, eds. Handbook of animal models of infection. London, Academic

Press, 1999:69–74.

Department of Health and Human Services/Centers for Disease Control and Prevention/National

Institutes of Health, 1999.

1. Safety in health-care laboratories. Geneva, World Health Organization, 1997, (http://whqlibdoc.who.
2. Garner JS, Hospital Infection Control Practices Advisory Committee. Guideline for isolation precautions
3. Hunt GJ, Tabachnick WJ. Handling small arbovirus vectors safely during biosafety level 3 containment:
4. National Research Council. Occupational health and safety in the care and use of research animals.
5. Richmond JY, Quimby F. Considerations for working safely with infectious disease agents in research
6. Biosafety in microbiological and biomedical laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States
7. Class II (laminar ﬂow) biohazard cabinetry. Ann Arbor, MI, National Sanitation Foundation,2002 (NSF/

Ansi 49–2002).

biological safety cabinets, 2nd ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human

Services/Centers for Disease Control and Prevention/National Institutes of Health, 2000.

purchaser, vendor and installer and recommendations for installation. London, British Standards

Institution, 1992 (Standard BS 5726–2:1992).

British Standards Institution, 1992 (Standard BS 5726–4:1992).

Standards Association, 1995 (Standard Z316.3–95 (R2000)).

4th ed. Oxford, Butterworth-Heinemann, 1999.

Canada, 1996.

protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS 2252.1–1994).

environment and product protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS

2252.2–1994).

Sydney, Standards Australia International, 2000 (Standard AS/NZS 2647:2000).

laboratory and animal ﬂexible ﬁlm isolators. London, Health and Safety Executive, 1990.

163

8. Richmond JY, McKinney RW. Primary containment for biohazards: selection, installation and use of
9. Microbiological safety cabinets. Recommendations for information to be exchanged between
10. Microbiological safety cabinets. Recommendations for selection, use and maintenance. London,
11. Biological containment cabinets (Class I and II): installation and ﬁeld testing. Toronto, Canadian
12. Collins CH, Kennedy DA. Laboratory acquired infections: history, incidence, causes and prevention,
13. Health Canada. Laboratory biosafety manual, 2nd ed. Ottawa, Minister of Supply and Services
14. Biological safety cabinets – biological safety cabinets (Class I) for personnel and environment
15. Biological safety cabinets – laminar ﬂow biological safety cabinets (Class II) for personnel,
16. Standards Australia/Standards New Zealand. Biological safety cabinets – installation and use.
17. Advisory Committee on Dangerous Pathogens. Guidance on the use, testing and maintenance of

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

and containment facilities. Sydney, Standards Australia International, 2002 (Standard AS/NZS

2243.3:2002).

in health-care settings. Morbidity and Mortality Weekly Report, 1987, 36 (Suppl. 2):1S–18S.

United States of America, 2002, 99:3812–3817.

Virology, 2003, 77:583–591.

EMBO Reports, 2003, 4:530–533.

England Journal of Medicine, 2003, 349:1812–1820.

formalin-ﬁxed tissue samples from patients with Creutzﬁeld-Jakob disease. Neurology, 1990, 40:887–

890.

tissue. Veterinary Microbiology, 1997, 58:167–174.

laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services,

1999:134–143.

Virology, 1987, 61:159–166.

laboratories. London, HSE Books, 1991.

Blackwell Scientiﬁc, 1999.

Wilkins, 2001.

Guidelines Committee. Association for Professionals in Infection Control and Epidemiology, INC.

American Journal of Infection Control, 1996, 24:313–342.

peroxide: evidence for broad-spectrum germicidal activity. Canadian Journal of Infection Control,

1998, 13:123–130.

& sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:79–92.

care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:273–280.

Disinfection & sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:255–271.

agents. In: Russell AD, Hugo WB, Ayliffe GAJ, eds. Disinfection, preservation and sterilization, 3rd

ed. Oxford, Blackwell Scientiﬁc, 1999:222–236.

164

18. Standards Australia/Standards New Zealand. Safety in laboratories – microbiological aspects
19. Centers for Disease Control and Prevention. Recommendations for prevention of HIV transmission
20. Bosque PJ et al. Prions in skeletal muscle. Proceedings of the National Academy of Sciences of the
21. Bartz JC, Kincaid AE, Bessen RA. Rapid prion neuroinvasion following tongue infection. Journal of
22. Thomzig A et al. Widespread PrPSc accumulation in muscles of hamsters orally infected with scrapie.
23. Glatzel M et al. Extraneural pathologic prion protein in sporadic Creutzfeld-Jakob disease. New
24. Brown P, Wolff A, Gajdusek DC. A simple and effective method for inactivating virus infectivity in
25. Taylor DM et al. The effect of formic acid on BSE and scrapie infectivity in ﬁxed and unﬁxed brain-
26. Safar J et al. Prions. In: Richmond JY, McKinney RW, eds. Biosafety in microbiological and biomedical
27. Bellinger-Kawahara C et al. Puriﬁed scrapie prions resist inactivation by UV irradiation. Journal of
28. Health Services Advisory Committee. Safe working and the prevention of infection in clinical
29. Russell AD, Hugo WB, Ayliffe GAJ. Disinfection, preservation and sterilization, 3rd ed. Oxford,
30. Ascenzi JM. Handbook of disinfectants and antiseptics. New York, NY, Marcel Dekker, 1996.
31. Block SS. Disinfection, sterilization & preservation, 5th ed. Philadelphia, PA, Lippincott Williams &
32. Rutala WA. APIC guideline for selection and use of disinfectants. 1994, 1995, and 1996 APIC
33. Sattar SA, Springthorpe VS, Rochon M. A product based on accelerated and stabilized hydrogen
34. Schneider PM. Emerging low temperature sterilization technologies. In: Rutala WA, eds. Disinfection
35. Springthorpe VS. New chemical germicides. In: Rutala WA, eds. Disinfection & sterilization in health
36. Steelman VM. Activity of sterilization processes and disinfectants against prions. In: Rutala WA, eds.
37. Taylor DM. Transmissible degenerative encephalopathies: inactivation of the unconventional causal

Bibliografie

2nd ed. Ottawa, Laboratory Centre for Disease Control, Health Canada, 1998.

Reviews in Environmental Control, 1990, 20:169–229.

United Nations, 2003, (http://www.unece.org/trans/danger/publi/unrec/rev13/ 13ﬁles_e.html).

International Civil Aviation Organization, 2002.

from 1 January 2003. New York and Geneva, United Nations, 2002, (http://www.unece.org/trans/

danger/publi/adr/adr2003/ContentsE.html).

(http://www.iata.org/ads/issg.htm).

csr/resources/publications/WHO_CDS_CSR_LYO_2004_9/en/).

on the contained use of genetically modiﬁed microorganisms. Ofﬁcial Journal, 1998, L330:13–31.

Laryngoscope, 1999, 109:389–395.

viruses: memorandum from a WHO meeting. Bulletin of the World Health Organization, 1993,

71:497–502.

Chemical Company, 1988.

1999.

on the protection of workers from risks related to exposure to biological agents at work (seventh

individual directive within the meaning of Article 16(1) of Directive 89/391/EEC)

165

38. Infection control guidelines for hand washing, cleaning, disinfection and sterilization in health care,
39. Springthorpe VS, Sattar SA. Chemical disinfection of virus-contaminated surfaces. CRC Critical
40. Recommendations on the transport of dangerous goods, 13th revised edition, New York and Geneva,
41. Technical instructions for the safe transport of dangerous goods by air, 2003–2004 Edition. Montreal,
42. Economic Commission for Europe Inland Transport Committee. Restructured ADR applicable as
43. Infectious substances shipping guidelines. Montreal, International Air Transport Association,2003,
44. Transport of Infectious Substances. Geneva, World Health Organization, 2004, (http://www.who.int/
45. Berg P et al. Asilomar conference on recombinant DNA molecules. Science, 1975, 188:991–994.
46. European Council. Council Directive 98/81/EC of 26 October 1998 amending Directive90/219/EEC
47. O’Malley BW Jr et al. Limitations of adenovirus-mediated interleukin-2 gene therapy for oral cancer.
48. World Health Organization. Maintenance and distribution of transgenic mice susceptible to human
49. Furr AK. CRC handbook of laboratory safety, 5th ed. Boca Raton, FL, CRC Press, 2000.
50. Lenga RE. The Sigma-Aldrich Library of Chemical Safety Data, 2nd ed. Milwaukee, WI, Aldrich
51. Lewis RJ. Sax’s dangerous properties of industrial materials, 10th ed. Toronto, John Wiley and Sons,
52. DIRECTIVE 2000/54/EC of The European Parliament and of The Council of 18 September 2000

Ghid National De Biosiguranta Pentru Laboratoarele Medicale

166

Deschide PDF original Descarca PDF